“Asta je un gînđek îndarîăt dî karje aš spunja kî je un gînđek ku zminđitură la mulc anuoštri, dar šî un lukru lu  njiskar lumnje dîn Rumunjije,  karje lukră pră plan sî înkređaskă pră anuoštri  šî dîržaoă nuastră kî njisăm noj Rumunj, dar nu Vlahi.  În služba aja a fuost šî Savjetu vlahilor al dîntînj dîla 2006.pîn la 2010. anu karje nja fakut pră nuoj šî Rumuni kî njisăm tuotuna. A vorbit kî je anuastră dîržao Rumunjija, šî aja a skris šî în akturj karje a adus.  Noj njisăm lumnje dî noj pră ašća kotunurj šî  njam bagat în lukru la aljesu dî Savjetu vlahilor 2010.an sî spunjem  aja śje noj înginđim šî să aratăm śe je istîna kî îs Vlahi o lumnje dî jej, šî nus ka Rumunji, kî je vuorbă dî duavă entitjeturj karje trajesk în Sîrbija. Am adus la aljesu razbjală 2010. an, šî dî atunśa Savjetu vlahilor lukră la întrabărurlji vlahilor, katînd la Rumunj ku adavarjală”, spunje Dragojević dî E-Braničevo.

“Lu tuotnatu je lasat sî aljagă kum vrija. RIIS-Rasaritu spunje kî Vlahi nus Rumunj, dar nus njiś Sîrbj, numa alor dîržao je Sîrbija. Vlahi nu pot sî fije Rumunj, aja je ka kum am dzîśa kî Sîrbji îs Jugoslovjenj”, spunje primjeru Stanojević.

„Nu pućem sî spunjem kî îs Vlahi ‎Rumunj , kî nus, măj nainće Vlahi ka o vuorbă îs mult măj batrînj dîkăt ‎Rumunji, karje sî poivăsk prîn mižloku lu al 19 vak. Astîdz ljimba vlahilor je în alt fijalj dî alu Rumunj, măj ku sama śe Rumunji în źjumataća adojlja lu 19.vaku a fakut refuorma ljimbi kînd 48 dîla o sută dî vuorbe sîrbješć  a lupadat šî a bagat vuorbilji lu francuž. Atunśa ljimba să înskimbat, kî jistă mulće vorbj dîn alće dîržăvj.  Aša înskimbarje nu afuost la Vlahi karje trajesk în Sîrbija, dîla vaku al 18 aśija je kasa luor, aśija trajesk šî să învaljesk. Prîntu aja jej vorbăsk vuorba dî batrnjacă šî dzîăva dî astîdz dar puot sî încaljagă vorba lu Rumunj”,  spunje Bojković.

„Mulc aljeg ka un marje argumjent kă îs Vlahi Rumunj karća lu Tihomir Đorđević „Prîn anuoštri Rumunj“ în akrje jial lu Vlahi dzîśe „anuoštri Rumunj“. Aja niśkum nuje argumjent kă îs Vlahi Rumunj, numa atunśa a fuost aša politika întră duoa dîržăvj la înśeputu lu al 20. vak kînd je skrisă aja karće. Aša je šî akuma , ku politika sa apukat raznjitu în identitjetu  lu lumnja vlahilor“, ginđiašće Đokić šî dîa în gînd la fakroru kî dîpă dusu lu Turś lumnja vlahilor în aăsta kraj avut parće în fakutu lu nuavă  modernă dîržauă sîrbaskă, dar nu dîržauă rumunjaskă, ka šî kum a fuost Vlah Paulj Matejić vojvodă în Ustanaku sîrbăsk aldîntînj.

„Nuoj njisăm una dîn maj saraśe dîrževj, înpreuna ku Albanija, Moldavija, Makedonija. Rumunji îs akuma daparće înainća anuastră, dar vrodată jej a fuost înžuos. Vlahi rumunjizîašće dîržaua Rumunjija , ama nu numa jej, numa šî asocîjacîj njedîržăviluor karje dîn aja au zaradă. Îs daškisă šî bešăriś rumunjilor în Sîrbije, una je in sat Proštinac la Bobova, întră Svilajnac šî Petrouc. Rumunji a venjit ku mulc banj šî a înbijat ku njiskar ažutamînt în aăsta luok unđe ku anuostru pasoš nu pućec sî va duśec în EU“, povîastuje Stanojević, karje trajašće la relacîje Požareuc- Minhen.

„Ală momjenat adus pînă la aja dî în Petruoc la izbuorurilji śe a trekut vro osută dă inš sa deklarisît ka Rumunji, kă aja je maj ljesnjik drum sî tunje in procjes dî kîpatat pasuoš rumunjesk. Tuotnat are prauă sî aljagă aluj etnicitjet šî să aljagă ljimba dî karje ginđiašće kă je aluj ljimba mumi šî aja nuoj nu odrîknjim, dar nu ka vrunji karje îs prorumunjilor or rumunjilor orjentisîc šî aja vrijeu sî înpingă lu tuoc“, spunje Dragojević.

„Nje minăm ku aja aša śe je în njiskar škualje apukat ku predmjetu „Vuorba vlahilor ku elementurilji dî kultură“, dar la ćimp o sî fije „Ljimba vlahilor ku elementurilji dî kultură“, karje akuma învace 1.600 dî skolarj in škualje in Sîrbije la rasarit, prăurmă šî aša śe învacăm nastavnjiśi dî lukrat în škualje šî aźutăm tuaće manifestacîjilji în Sîrbije karje pazăsk kultura vlahilor. Nje kinujim sî să audă anuastră ljimbă în programurj la radio šî tv stănjic, kă šî în medij štămpujiće šî elektronske. În procjesu lu standardizacîje am tulmaśit kărc lu klasikurj sîrbilor karje îs lektirj ,dîtuot 25 dî kărc, šî dîn 2010. pînă astădz avijem prîstă 70 dî kărc štămpujiće pră ljimba anuastră. Am kîpatat pućiarje sî fije o patće dî službă în besăriś în saćilji vlahilor pră ljimba vlahilor“, a spus Dragojević šî a întarit vuorba kă tuot aja adus pîna la pomenjitu lu Vlahi dî aluor etnicitjet.

„Anuostru cilj je să fim tuoc, fîrdă svijală še kređerje njisăm or la śe etnicitjet nji kađem, lukrăm dă Sărbije la rasarit, karje măjdo aźuns sî să pjardă. Ginđesk kă je depolitizacîja šî decentralizacîja fundarit, sî nu nji măj duśem în Beljigrad dîpă pînje, numa sîngurj sî lukrăm ku anuostru śe avijem“, spunje Stanojević.