“Jo mis ku poljkra vlahilor, ku kređijarja lu pravoslavîc. Identitjetu lu o lumnje ji poljikra luj, kređijarja,kultura šî tradicîja. Amjej moš šî babilji mijalje îs mîj mult dîkăt duava suće dî anj în satu Bukoska, mis ku poljikra vlahilor šî aja ji amja ljimba mumi. Pră ljimba sîrbaskă mam apukat sî vorbăsk  kînd am pljekat la škuală. Jo mîs generacîja a mîjntînje karje a lasat kasa šî sa dus în lumnja marje. Makîră śe ji aša jo mis maros prîntu śe vîn dîn dîržao karje pazîašće pravoslavja dar šî poštojašće pră aljelalće nacîj, kultura lor, ađeturlji šî tradicîja. Puaćefi kî prîntu śe mis kreskut în vrijamja lu socijalizmu, nu mis krijeđijaljnjik, în besărikă numa duk đijas, dar mult poštojesk kređijaljnjiśi tuoc. Numa aš aljeźja anuastră tradicîja a batrînă šî ađeturljji dîn kređijarja lu pravoslavîc makîră śe ja nuje baš ku aja poljikră”, spunje Vladiša Buzejić.

“În kasă nuastră faśem praznjiku dî tri orj în an, ku anuaštre ađeturj faśem pomjanjilji, praznujim Pašću, Kraśunu šî aljelalće dzîljilji marj pră an. Anuaštre mulće împreonărj prîn Italija au alor praznjiśe šî atunśa sî duśe în besărikă karje ji în Vićenîa šî vinje puopa sî fakă moljitva. Puot sî spun kî jistă mulc kređijaljnjiś  šî  Vlahi šî Sîrbj, dîn anuastră lumnje  mutată ku traju“.

“Dî Vlahi sî vorbjašće înkă dî vrijama lu Rimljanj karje a skris kînd a fost pră aiśa kî a dat prîstă o lumnje bună dar šî batatarnjikă šî vorbjašće vuorbă karje samîna ku alor. Anuastră ljimbă samînă ku ljimba lu Rumunj numa nuje tot una. Šî Albancî vorbăsk dî noj. Vlahi îs darîndu pră Balkan, dar istorija sîrbaskă spunje kî mulc kunoskuc Sîrbj au poljikra vlahilor, ka J.Jovanović Zmaj, N. Pašić, M. Pupin... Dar jo aš spunja kî šî caru Lazar ku poljikra Hrebeljanović are sînźilji vlahilor. Aluj manastîrju Gornjak ji în Omolje. Jiastă šî skrisurj dîn 1.8.1378.an, în karje skrije kî caru Lazar a darujit manastîrju Gornjak lu monahu Grigoriju. Am vorbit ku amej kolegurj dîn Moldavija, ku karje puot să ma încaljeg, kî vorbăsk ljimba karje samînă ku ljimba vlahilor. Dî lă jej am audzît kî au ađeturj šî tradicîjă karje samînă ku anuastră, ka šî krijeđarja. Šî jej, ka šî Rumunji šćiu dî lumnja vlahilor”, spunje Vladiša.

“Mult mjar fi drag la luvatu lumnja în skripsuarje lumnja sî să skrije kî îs ku dîržavljanstva lu Sîrbije ku poljikra vlahilor, sî nu nji rušănăm prîntu aja, kî anuaštre ađeturj nu a  înskimbat njiś Rimljanji, njiś Turcî, njiś Sîrbi. O sî fije Vlahi înkă, o să trajaskă šî alor tradicîje, ađeturlji, skimbu, o să ajbe pomjanj, o să fakă praznjiśî”.

„Prîstă medij šćiu kă śeva škualje în anuostru region învacă ljimba vlahilor šî jeastă porînkă sî fije služba în besărikă pră ljimba vlahilor kă mulc kređernjiś au vuoje sî să služaskă liturgija pră ljimba mumi. Šî juo ku aja dî tuot mă ogođesk“, spunje jial.

„Kînd vorbim dî ađeturj, înkă să pazăsk în amijeu sat šî kasă. Faśem praznjiśe, pomijanje šî zavijećinj prîstă an. În amijeu sat puopa vinje în kăš šî faśe moljidva kînd îs dzîlje marj, dar jeastă šî un ađet prîntu karje njisăm nuoj Vlahi înaltfijalj dîkît Sîrbi. Aja je kînd vinje guostu aldîntînj la praznjik lu karje nuoj dzîśem puopă šî karje atunśa ku gazda kăšî taje kolaku. Aša să lukră dăkîndlumnja šî aja je, ginđesk, pră vuoje lu besărikă lu pravoslavc. Kînd să îngruapă muortu puopa să kjamă la opjelă. Aja śe mînjije anuastră lumnje je plaćitu lu opjelă, śerutu la banj karje ar trăbuji sî fije pră vuoje kît să puaće šî aja faśe o njekređiarje kîtră besărikă“, razloźiašće jial.

„Juo lukru în împreonarja „Vidovdan“ karje arje daćine sî pazaskă tradicîja, kultura, ađeturilji šî să lje apruapije dî lumnja unđe trajim, dî Italjijanj. Mîjmulc in asocîjacîje îs dîn anuostru kraj, dîn Omuolj, pă dî aja juo lukru ku folkloru, karje je o bogacije dî źuokurj vlahilor. Nuje niś o drustă dî kultură în Sîrbije šî în Jugoslavija dî vrodată karje nau źuokirj vlahilor în aluor program. Fînkă în provincîja lu Vićenca jeastă mulće asocîjacîj sîrbilor šî marje număr dî Vlahi, am putut sî văd kă mulc Sîrbj šî alće nacîj dîn Jugoslavija dî vrodată niś na šćut kă jeastă Vlahi šî anuaštre ađeturj, pă nu baš krijed, juo puot sî dzîk kă nu lji plaśem  nuoj. Aja śe dî nuoj audzît îs fakaturijlji vlahilor, śe mă mînjije. Dă kînd am fuost bekjar, ku žîalj, întuotdîuna a fuost konkurencîje întră Sîrbj šî Vlahi prîn saće, dar damult în 1986. an kînd am fuost guošć în Beljigrad la promocîja lu „Homoljski motivi“ ajmîjbatrînj Beograđianj, kînd nja vadzut în anuostru puort, niś na šćut karje njisăm šî daunđe venjim. Vrijeu sî spun kă întuotdîuna am avut pucînă samă šî njisăm mîj njeînvaljit kraj în Sîrbije, ku pucînă industrije, šî multă lumnje karje să duśe darîndu prîn Evruopă šî alće dîržăvj. Prîngă aja anuastră brînje , unđeguod sî fije, înkă să cîn dî anuaštre ađeturj šî pruobăsk să învijacă aluor gluaće“, ginđiašće Vladiša.

„Intrabarja dî rumunjizacîje mă îngrižadză šî ćiame šî juo mis kuontra dî aja. Pakat ama jeastă Vlahi karje kijamă puopi rumunješć la aluor vesăljij šî boćiadzurj. Să împarje kă je aja prîntu śe nuje rîndujit raśunu ku Besîarika Sîrbilor alu Pravoslavîc, unđe nuje liturgije pră ljimba vlahilor. Juo binje ginđesk kă anuastră dîržavă šî besărika trîabije kudăistînă sî vorbaskă dî asta, šî să nu sî plaćaskă askultatura. Kređerja aja nu kată, dar donacîj întuotdîuna ar fi. Măjodată spun, nuoj nu njisăm Rumunj, nu vrijam niś sî fim, makîră dikă je ašadzămîntu dî la vrunji tuot mîj marje, dar dîržava Sîrbilor šî Besărikă Sîrbilor alu Pravoslavc, în aluor jinterjes je sî apăre anuostru identitjet ka aluor bogacîje. Kîta sî nje đija în gînd, kînd vorbim dî raturj prîn anuastră jistorije tristă , dî la bataja la Kosovo pînă astădz, Vlahi a apărat jinterjesu lu Sîrbije šî dîržava Sîrbija ka aluor vatra fuokuluj, umăr în umăr ku ajlalc vojnjiś. Šî juo mis un svjeduok dî tuot aja kînd ma kjemat parintaća la noadzăśilja anj sî o apăr. Mam raspuns šî nu mam ginđit la njimik altăśe numa sî apăr pomîntu unđe mis fakut. Dar am avut numa doadzăś šî unu dî an“, spunje Buzejić.