Dî kîn sa apukat ku lukru în “Narodni muzej” în Požareuc pînă akuma Danica Đokuć kată la ađeturlji, kultura šî tradicîja vlahilor.

Măj mult dîkăt dî tridzăś dî anj ja mijarźe prîn saćilji vlahilor în okrugu lu Branićeva, skrije šî kată la ađeturlji luor, skrije lukramînturj dî naukă, faśe înprjažîmj, šî prîntu aja ji un suvorbitorj ku šćijarje dî asta tjemă.

Ka etnologu a katat la mulće fijalur dî ađeturj lu Vlahi. Dar gînđiśilji îndarăt legaće astîdz dî Vlahi au rîdaśinj dîn alor tradicîje dî ađeturj šî ritualurj?

Amjeu lukru a fost la praksă lu ađeturlji pră kaljendarju în an ljegaće dî praznjikurj šî ađeturj în traj. Momjentu al dîntînj ji kînd je vrunu fakut, adauară nunta, ku karje uomu je ćlanu în kasă, šî dîprourmă muarća kînd jiastă marje ađeturj karje îs în tuaće kultururj lu lumnje.Întră aja, mulće ađeturj sa perdut kum a trjekut vrijamja, dar la Vlahi is pazîće pîn la dzîava dî astidz. Înainće nu a fuost gînđiśe îndarăt ka kum îs akuma. Dî un ađet la Vlahi, a aja je nunta njagră, astîdz jiastă mulće ginđiśe îndarăt. Am katat mult la asta ađet karje a ješît dîn alor kultură dî batrînjacă šî karje je pazăta pînă akuma. Astîdz la aja sî kată altkum, jo ginđesk kî pazîtu lu asta ađet je alor katatu la aj muorc, o karakteristikă bună la o lumnje.

Ala ađet în anu karje a trekut a “ învijat” ku serija karje sî kjamă jar aša “Nunta njagră”, numa, jar aša, kum înginđesk mulc Vlahi, a aźutat sî fije šîmej gînđiśe îndarăt dî asta lumnje. Spunjec kum ji asta ađet.

Kînd am lukrat la aja am śećit kărc dî stukă legaće dî ađeturlji la îngropat šî am vadzut kî nunta njagră a fuost la mejdo tuoc sluovenji, šî la Vlahi. Sa kredzut kî  ađetu muară sî să poštojaskă kum sar mortu duśa pră aja lumnje kum trîabuje. Dîkă muarje uomu ćinăr jial pră aja lumnje trîabuje sî aflje socija luj. În Rašanăc  śînsprăśe anj înainće am katat la nunta njagră.Ku primjeru, dîkă muare bekjaru în ala rutual trîabuje sî fije fata karje o sî fije njevasta njagră. Un an dîpă nunta njagră ja sî faśe kî je njevastă šî ji la tuaće praznjikurlji, kum jial ar puća pră aja lumnje so însuarje. Astîdz kînd sî kată la asta ađet ka la śuava njebun, sî fak šî gîndiśe  îndarăt, kînd dî śuava nu sî šćije mult atunśa kultura šî ađeturlji vlahilor sî arată kum nu trîabuje în mulće fijalur dî medijurj.

Nunta njagră 

Mîjmarje gînđik îndarăt karje lji ljagă dî magije, la mujerîlji vlahilor în mulće lokurj  sî kată ka kînd îs vrăžătuorj karje fak făkaturj šî sî să služăsk ku tarje magije, dar jialje îs stuborju în kasă ši pazîtuarîlje lu tradicîja vlahilor, trajesk numa în vorbj. Pră avuastră šćijarje kît a fuost magije în ađeturlji vlahilor šî kum la aja kată etnoloźi?

Aśija vuobă jî altkuma – jiasta principurj dî magije karje îs în tuaće ađeturj, a aja je kakînd vrijej śuava sî fije altkum, šî jiastă făkaturj. Un primjer dî princip dî magije kînd vrijac sî faśec śuava śe je bun, ka kum je kreskutu lu kopij, šî atunś sî lapîdă kununa însus šî sî daskîntă  kopiji sî krijaskă., numa aja nuje făkatură ku karje astîdz sî faśe spekulacija. În traju ku lumnje afost greotac, va dîa în gînd kî  în 90-śilji anj la televizîje am vadzut promocîja lu aja. Šî akuma je vrijamjă dî kriză šî omu sî prinđe dî paj šî kînd nuje mjerćig în naukă jial  sî kînuje kunva sî aźungă la cilj. Jo nu mam bavit ku fakaturj, prîntu aja śe kînd sî daskîntă sî vorbăsk formulurlji dîn magije, dar sa kredzut kî kînd mujarja aja spunje lu altă mujarje magijă sî pijarđe. Šî kînd nu am putut sî vin la šćijarje dî tot, nu am vrut njiś ku aja sî ma bavăsk.  Magije jiastă, numa nu krijed kî maj mult dîkăt la alaltă lumnje, ku primjeru la muslimanj šî la ruomj.

A trekut vro doadzăś dî anj dă kînd sa apukat ku asta promocîje, ama mi dî mitat dî śe akuma să atîta  vuorbijašće dî aja kînd aja măjdo număj jiastă. Puaćefi nje trîabuje vro senzacîje, puaće kă nu vrijam noj śeva să faśem, katăm, numa vrijam alcî aja să fakă šî prîstă medij sî nji arîaće.

Ritualu rusalja kînd Vlajne pikă în trans šî vuorbăsk ku aj muorc, je kunoskut darîndu prîn Sîrbije, dar sa potrivit în regionu lu Branićeva. Dar ac studirjit aăsta ađet šî kît jial a aźutat sî să fakă gînđiśe îndarîat kă îs Vlajne vrîžîtuorj?

Rusalja je batrîn ritual dîn vriamna tarje batrînă, în regionu lu Branićeva je însamnat în sat Dîlbuoka la kîpatînju lu vaku al 19. šî la înśeputu lu al 20.vak šî în literatură je kunoskut ka „Dubočke rusalje“. La studirjit šî doktuori šî etnoluozi, skrisuarje dî aăsta ritual a fuost înkă 1903.an întro nuovină dî medicină.  Mujerilji dîn etnicitjetu vlahilor a kadzut în trans în dzîva lu Rusalje. A fuost un ritual dî źuok prîngă mujerj karje a kadzut, dar a źukat tri fijače ćinjerje, lu karje lja dzîs kraljică, šî tri bekjarj , lu karje la dzîs kralji. Aja śe juo am vadzut pră terjen studirjind aăsta ritual în anji noadzăśilji, ka jial sa perdut dîpă Aduojla ratu svjetuluj šî să pojivijašće numa la manifestcîje „Homoljski motivi“ unđe numa să arată asta ritual, kă mujerilji na vrut sî kadă. Ma spus lumnja alu kuj babilji a pikat în trans kă marje uticaj avut šî muzika karje atunśa sa kîntat. Lu alja mujerj, rusalje, lja fuost tarje grijau, ma spus jej, aja a fuost marje šok dî jialje. Vrunjilji sa dus la mujerj prîn sat sî lje đija bujedz ku ljak sî să ljiakuje dî pikat în trans. Aja je kontra dî asta še astădz jiastă în njiskar literatură, dar šî în medij, kă luor lja fuost aja ku binje šî aša a putut si fije vadzuće în lumnje. Jou am audzît kă aja dî jialje a fuost marje greotaće šî a vrut sî să ljiakuje, prîntu śă aăstă ađet asedz je strînbat. Nu krijed kă îs gînđiśe îndarîat kă îs Vlajne vrîžîtuorj ljegaće dî aăsta ađet, juo la aja kat în altfijalj, ama puaćefi kă jiaste karje aša kată šî arată.

Dî mujarje dîn etnicitjetu vlahilor đijas dî pakat mijarźe šî gînđik îndarîat kă nuje pošćialnjikă. Dar vuoj šćic dă unđe ji pornjt ku asta gînđik îndarîat, dar puaćefi arje radaśinj în vrun ađet, ka kum je aăla dî karje akuma sî vuorbijašće ka „strndžanje“, dîkă a fi šî fuost aja vrodată?

Kît juo šćiu nu. Pră karje guođ am întrabat pră terjen, dar am proînblat tuot kraju lu Branićeva, njima nu avut niś un dokumjent dî asta. Kultura vlahilor je ljegată dî okoljiš, pă mulće ađetur îs dîn poštujala lu okoljiš šî ljegamintu dî jial. Sî dzîśem kă mulće zavjećinj îs fakuće kînd sa astrîns kîća saće šî a ješît pră vro pojană or śuakă šî akoluo a prîaznijit. Aša puaćefi šî aj ćinjerj sara a ješît, ama aja tuot a fuost ku paza  lu aj batrînj. Mujerili dî etnicitjetu vlahilor ćinjerje sa maritat, dî 15.16,17 anj, ama aja nu a fuost numa jialje, numa aša vriamja a fuost. Astădz aja granjică koźa ji mutată.

Dar pazîtu lu bogacîja lu kultură, ađeturj šî tradicîje dî Vlahi a fuost spećadză ku duoă tajišurj – dî o parće a pazît aja śe je numa aluor, dar dî ajlaltă parće ku aja a fakut sî să rasfire gînđiśe îndarîat karje îj diskriminisăsk šî dzî dî astădz?

Ginđesk kă fakuće gînđiśe îndarîat je ljegat ku drustva a dî akuma, kă aja în vriamja śe a trekut na fuost, la aja kultură în alt fijalj sa katat kă ku ja sa bavit numa stručnjiaśi, dar praurmă a pornjit sî fije întărjesantnă  dî medij šî a pornjit sî să ivaskă gînđiśe îndarîat  dî Vlahi karje îj diskriminisăsk šî dzî dî astădz. Ama jară ginđesk kă aja śe jej a putut sî pazaskă aluor kultură ji bun dî o lumnje. În anuostru kraj mulće ađeturj să cîn dî la batrînjacă, dar nus în alće krajurj lu pomînt. Aš aljiaźe mîjkusama ađetu dî slobodzît apa, aja je un fijal dî dat apa dî pomană lu aj muorc dî sufljetu luor karje avijem tuotuna šî la Sîrbj šî la Vlahi, ama la Vlahi a uđit šî akuma, puaćefi dî aja kă jej a trajit în saće karje a fuost dîoparće pră śoś šî la munće.

Slobodzîtu lu apă dî sufljetu lu aj muorc

Dar dî tridzăś dî anj kît studiric ađeturilji vlahilor, jialje sa premenjit okă îs tuot aša?

Ku fajdă je sî spun kă kultura dîn orašurj šî premenjitu în privredă la înśeputu lu vaku al 20. mult a premenjit traju lu Vlahi šî akuma vjeđem kă ađeturilji nu să fak întrunfijalj vrodată šî akuma. Tridzăś dî anj juo studirjesk šî văd kă sa perdut mjerćigu măjîndată  prîntu traju lu o parće dî lumnje vlahilor în alće dîržăvj, pă na trekut šćutu dî la mumă la fată. Kînd să pijarđe o brînje să pijarđe šî kîtăśeva dîn ađeturj, aće în trun sat am însamnat kă kolaši (miś bobološaće pînj dî sufljetu lu aj muorc) lji dzîk kajzeric šî nu să măj kumpără aša dî mulće ka vrodată.

Kît mediji aźutat sî să fakă gînđiśe îndarîat dî Vlahi?

Ginđesk kă mediji maj mult aźutat la urîtă afirmacîje lu gînđiśe îndarîat, prîntu nješćut šî prîntu śe nuje vuoje sî să tunje în vrijadu lu ađeturj šî în principu lu fakatură. În dzî dî astădz aljergatu dîpă senzacîj  baš aja a fakut. Juo mă sîmt ka šî aj dîn etnicitjetu vlahilor storîtă, văd kă aja nuje istînă, kă multă vriamje lukru asta. Dî minje ka un etnolog aja a fuost  motiv kă a uđit mulće pazîće elementurj dîn batrînă kultură lu lumnja vlahilor. Lukrînd pră terjen am spart vrunje gînđiśe îndarîat karje a fuost vrodată šî în literatură.

Prîntu aja kă ac mijers prîn mulće saće vlahilor în regionu lu Branićeva šî ac vuorbit ku mulće femeljij învacînd dî aluor ađeturj šî tradicîje, śe ginđic vuoj dî aăsta etnicitjet, karje je avuostru gînd al măj întînj kîd să dzîśe Vlah – Vlajnă?

Gostîtu – aja maj întînj îm vunje în gînd. Aja śe întuotdîuna spun kă dîn saćilji vlahilor niśkînd nu pljekac flamîndz. Am mulc prijaćinj întră Vlahi šî niśkînd nam katat la aja – juo mis Sîrbă, dar jej Vlahi, niś o raznjală na fuost niś dî o parće. Jej pră minje întuotdîuna frumuos ma ašćeptat makîră dîkă juo nu šćiu ljimba vlahilor, ama jej šćiu sîrbijašće. Am avut zguadă sî vuorbăsk nainća lu 30 dî anj ku babe karje atunśa avut 80 šî tuaće a šćut sîrbijašće. Întuotdîuna frumuos ma ašćeptat šî sa kinujit să îm apruapije aluor ađeturj kît puot maj bun.

Asta skripsuarje  je fakută  în kuprinsu lu projektu „Gînđiśe îndarîat dî Vlahi  - marje šî frikuasă greotaća“.