Momjentu ji al măjprourmă  dă držauă să oprjaskă emigrăcîjurlji lu Vlahi šî să înpijađiśe aluor pjerđarje

Braničevo

Društvo

Momjentu ji al măjprourmă dă držauă să oprjaskă emigrăcîjurlji lu Vlahi šî să înpijađiśe aluor pjerđarje

Foto: Marina Jovanović, Fejsbuk, arhiva

How Good Of A Friend Are You Really?

Vlahi emigrirjesk mejmult prîntu momjentu lu ekonuomije, jej să duk akuolo unđe lji mej bun. Emigrăcîjurlji să puot înpucînji numa dîkă să faśe tuotună pućijarje dî traj în matkă šî în strînataće.

Momjentu lu ekonuomije ji vinjaljnjik prîntu karje Vlahi să duk dîn Sîrbije, dar dîržauă, opšînurlji în karje trajesk Vlahi šî Savjetu Vlahilor trîăbje să aflje kum să îj oprijaskă. Întarjimja lu ekonuomijă šî mejbună pućijarje dă lukru ar opri emigrăcîjurlji lu Vlahi aj ćinjerj, înginđijašće Novica Janošević, predsednjiku lu Savjetu Vlahilor.

Pućem numa dîla pucînj aj ćinjerj să ašćetăm sîngurj să să apuśe dî lukru. Prîntu śe ji aša? Prîntu śe kînd să apukă vrun lukru trîabje sî fije kapital, or ku banj or ku šćijarje dîn market, tuot zavisuje śe vrijeu să lukre. Dîržaua, zadrugurlji šî înpreonărurlji trîabuje mej mult să aźuće lu aj ćinjerj să apuśe ku lukru, kî frîdă aźutamîntu luor nu puot să apuśe vrun lukru ka privatnjiśi, a nu pućem să ašćetăm tuoc să ajbe lukru în sektoru lu dîržaoa, šî prîntu aja vuorbim dî lukru în sektoru lu privatnjiś. Kînd vinje vrijamja dî aj ćinjerj  să kaće pră karje drum o să pljijaśe, dar să să apuśe dă biznis ka privatnjiśi aiśa, or să să dukă în inostranstvă unđe lji ašćată grijau lukru ku bună plată, jej măjîndată aljeg grijau lukru ku plată bună, dăkăt să uđaskă aiśa ku lukru frîdă siguracîjă“, spunje Janošević.

 

Novica Janošević, predsednjiku lu Savjetu Vlahilor

Prima uom lu Vlahi în Sîrbije krijađe kă ku aźutamîntu lu dîržauă să puoće śuovă înskimba. Kum jial dzîśe, dîržaua puoće să oprjaskă emigrăcijurlji lu Vlahi numa dîkă faśe un rînd unđe o să fije mej bunje uslovurlji  dî aj ćinjer să înśjape aluor lukru šî să fije kvalitjetu lu traj mej bun, atunśa jej njiś nu o să ajbe vuoje să să dukă dîn dîržauă.

„Dîržaua puoće lu aj ćinjerj suoc să aźuće la edukacîjă, să lji đija „start ap“ krediturj ku mej lung ruok dă otplaćit šî subvencîjurj. Trabuje lu aj ćinjerj să să đija kapital să puotă să să apuśe ku lukru šî să lji să đija šansă“, dzîśe Janošević.

Ka primjer nji spunje kî o socîje ku aluor kuopij a avut kapital šî sa întuors dîn Australijă în Cîrmošnjik, sat în opšîna Kućivă în  karje trajesk Vlahi. Akuolo a fakut mare bašće supt najluon šî în ja fak produkturj frîdă hemijă – organikă. Spun kă puot bun să lji vindă šî să trajaskă dîn aja. Šîmej un primjer avut – o socîje ćinîră dîn Voluja, dîn opšîna Kućivă,  a sađit fraźj pră un hektăr šî au bună zaradă.

 Lu Nikodije Adamović dîn Vrbnjica, satu lu Crnića Mikă în  karje trajesk mulc Vlahi, îj da în gînd kî aluj ujkă sa dus în Francuzîjă în 1965. an, măjîntînj dăkăt ajlalc, dar mumîsa sa dus în Austrija  în 1969. an. Pră aluj vuorbă, atunśa sa dus numa vrunji, adauoră sa apukat să să dukă în mejmare număr šî tuoc dîn kasă, śe a fuost tuot mej đijas în asta opšînă. Momjentu lu ekonuomije a fuost vinjalnjik, bun lukru šî bună plată.  Šî Adamović  “a gustat“ lukru în inostanstvă, ma prîstă aja jial a uđit în Sîrbije.

„Am fuost tri lunje la muma în Austrija kînd am fuost în škuoală a mižlośină, am lukrat întro kasapnjică să fak banj să kumpăr fotoaparat, kî am vuojit mult fotografijă. Atunśa am vadzut kum ji lukru akuolo. Mam skulat în patru śasurj điminjaca šî 16 śasurj am lukrat. A fuost grijau, dar plata a fuost marje. „Am gustat“ lukru în inostranstvă, šî puoće fi kă maš fi dus ku mujarja, ma am avut dî lukru aiśa. Mujarja mija a daškis firmă  în 1992.an karje šî akuma lukră. Juo am svrîšît fakultjetu, am fuost predsednjiku lu opšîna Crnića Mikă dîn 1991.an pînă în 1993. an, adauoră , pînă la penzîje (2004) am lukrat în policîje“, nja vuorbit dă puortalu E-Braničevo Nikodije Adamović.

 

Nikodije Adamović

Adamović nji spunje kî ursa lu aluj fiśuorj a fuost altkumă.

„Amînduoj amjej fiśuorj sa dus în inostranstvă, al mîjbatrîn fiśuor šî nuora mija šî njepuotu  îs în Njemcije, dar al mejćinîr ji ku mujarja luj în Austrija“, spunje Adamović.

Kînd am întrabat pră Adamović dar numa prîntu momjentu lu ekonuomije să duk Vlahi în inostranstvă, jial înginđijašće kî 50 procijenturj dă lumnje să duśe prîntu ekonumijă, dar 50 să duk prîntu śe sa dus ejlalc, aja je princip:“dă śe să numa duk šî juo, kînd să duk mulc“.

„Înginđesk kă ji momjentu al măjprourmă  dîržaua ku Savjetu Vlahilor kunva să rešaskă asta njevuoje. Dîržaua trîabje să ajbe măj multă  grižă dă Vlahi.  Ku primjeru îs Ruomi, karje puot  mîj ušuor să să skrije în škuolje šî la fakultjeturj dăkăt ajlalc, jej au în tuotă duminjika aluor luok în medij, dar Vlahi, kît jo šćiu, nau. Kîn sar fašja mejbunje uslovurj dî traj, kînd ar fi plăcîlji prînga 500 eura la lună, krijed kî mulc atunśa nu sar duśa, asta je amja evaluacîje. Amjeu fiśuor, kînd a fuost sîngur în Austrija, kînd a plaćit tuoće śe  avut šî nu a duanjit,  ja uđit la lună numa 300 eura. Nuje njiś akuolo kum a fuost vrodată“, spunje Adamović.

Jial măjkusama spunje kî dîržaua trăabuje să investirjaskă mejmult în opšînurj njiînvaljiće, kum ji Crnića Mikă, kum sar avja uslovurj dă traj - sistjemu dî kanalizacîje, sistjemu ku apă dă baut, drumurj ku asfalt. Ašća îs, pră aluj vuorbă, uslovurj karje muoră să fije kum sar învalji turizmu, ekonuomija šî agrokuljtura  šî kum sar, adauoră, opri  šî dusu lu aj ćinjerj.

Snežana Gržobić Pavlović, predsednjica lu înprionarja „Koreni“ dîn okoljišu lu Kućiva, înginđijašće kî în anuoastra dîržauă trîabje să să definisaskă ciljurlji šî refuormurlji karje ar aduśa la ogođit traj lu lumnje.

„Vlahi în okrugu lu Branićeva în mejmarje număr trajesk prîn saće, šî lukră la kîmpokultură  karje ji terećită ku mulće problemurj, batrînă mehanizacîjă, skumpă naftă, samăncîlji, rasadu, marvenjijaśi, grijau să puot vinđa produkturlji, jastă šî mare problem ku pucînă lumnje dî lukru. Aj ćinjerj sa demoralisît šî demotivisît prîntu śe nu puot să trajaskă dîn aluor lukru, makră dăkă au fakultjet, šî dăkă puot să să rekvalifikujaskă. Tuot îs mejmulc Vlahi karje lasă aluor kasă šî să duk în dîržăvi în EU dîpa lukru šî mej bun traj. Dă aja dîržaua muoră jut să reaguje šî sî fakă strategijă dă ekonuomija mikă, kî în ja jastă potencijalurj unđe ajćinjer ar afla dî traj, să puotă să să ja krediturj ku mejmikă kamăta, să să investirjaskă în turizmu lu saće, kîn să apukă ku lukru la kîmpokultură să  fije cijenurlji definisîće šî ku garancîje, să să đijă subvencijur să puotă aj ćinjer să lukre în kîmp să puotă să să infunđjadză zadruźilji šî să să întarjaskă kapacitjeturlji dî produkcijă šî prolukrarje“, spunje Snežana Gržobić Pavlović ši dospunje kî trăabe să fije aźutamînt  dî parća lu eksperturj šî  konsultacîje dăla jej la lumnje în sferă lu autonomija lu lukru šî dî investicîje šî osiguracîje.

Am ȋntrăbat dar moară să să lukre numa la ȋnvaljtu  lu ekonuomije, or jeastă  šȋ altă šansă să aźutăm să uđaskă Vlahi aj ćinjerj, Gržobić ginđiašće kă mult ar aźuta kȋnd  ar fi măjbunje usluovurj să să fakă măjmulće gluaće, nu numa să lji să đia aźutămȋnt odată.

,,Trȋabje să să mărjaskă puozicȋja lu mumȋnj ȋn sat să lji să aźuće kȋt ȋs greoanje, kȋt ȋs la buolovanje prȋntu kopij šȋ să kapiće aźutămȋnt dă kopij makără dȋkă au puomȋnt šȋ zăradă dȋ la kȋmpokultură. Jar aša trȋabje să fije akcizurilji šȋ porijezu măjmik la ljekurj, šȋ sfarurj dă kopij, să să dăškidă vrtićurj šȋ škualje ȋn saće, kă numa aša am uđi aiśa fȋrdă gȋnd dar să isplăćiašće. Tuotnat trȋabje să ajbă usluovurj dă sănătaće, drumurj, apă ȋn kasă, kanalizacȋje, mriježurj dă telefuon šȋ internet, šȋ programurj dȋn kultură. Anuoštri dȋn dijaspuoră au marje pućiarje să fakă šȋ să profakă mulće ȋn aluor dȋržauă kă aša ar faśa măjmare šȋ aluor bogăcȋje. Dă să ȋj pornjim trȋabje să să ȋntuarkă nađearđa ȋn dȋržauă šȋ ȋnstitucȋj šȋ să să fakă sigurisȋt luok dă lukru fȋrdă ašădzămȋntu lu partjij’’, ginđiašće anuastră suvorbituarje.

Radiša Dragojević, predsjednjiku lu Odbuoru dî realizacîje lu Savjetu Vlahilor dîn Sîrbije, jar aša ginđiašće kă prȋntu ekonuomije măjmulc Vlahi ćinjerj să duk dȋ la aluor kasă, a prȋngă aja šȋ rumunjizacȋja lu Vlahi ji tuot măjmultă.

,,Nuoj avijem  duoă pruoblemurj ȋn Sȋrbije, unu ji kă să fak tuot măjpucȋnj kopij, ,,śuma albă’’, a aduojlja ji momjentu lu ekonuomije karje anśeput  dȋ la ajšajdzăśili anj šȋ afuost măjmare vină dă emigracȋj la zavȋrnjit šȋ aja cȋnje pȋnă dzȋ dă astădz. Atȋta ji dă marje interjesu lu ćinjeriš dă dus dȋn dȋržauă  prȋntu aja  śe śuava dă jej dȋn etnicitjetu Vlahilor să apukă ku ,,rumunjizacȋja’’, ku cilju să kapiće pasuošu lu Rumunjije karje lje dăškiđe uša kȋtre unija lu Evruopă’’, spunje Dragojević.

 

Radiša Dragojević, predsjednjiku lu Odbuoru dî realizacîje lu Savjetu Vlahilor dîn Sîrbije

Jeal  ginđiašće kă emigracȋja  lu Vlahi ar fi măjpucȋne kȋnd sar ȋnvalji ekonuomija lu Sȋrbije la Răsarit. Prȋngă  lukru ȋn basenu Buor šȋ rudnjiku ȋn Măjdan , Dragojević nje dȋa ȋn gȋnd kă nuje njimik aša marje ȋn tjerituorija  lu 20 dă opšȋnj ȋn karje trăjesk Vlahi.

,,Cȋnjem minće kă kȋnd sa ȋnkis rudnjiku ȋn Măjdan  dȋntrodată a ȋnśeput emigracȋja lu lumnje ȋn alće orašurj šȋ ȋn dȋržăvilji lu Evruopă, aja nje spunje kă ćinjerišu să puaće opri numa dȋkă să dăškiđe lukru šȋ mejbunje usluovurj dă traj.  La nuoj sar puća ȋnvalji lukru ȋn kȋmp šȋ turizăm  šȋ ćinjerišu ar avja dă lukru šȋ ar uđi ȋn  Sȋrbije’’, dzȋśe Dragojević.

Rumunjizacȋja lu Vlahi mulcȋašće emigracȋja lu asta nacȋje. Makără dȋkă šćim kă  aja ȋs duoă lumnj, Vlahi să deklarisăsk  ka Rumunji dă să puată  să kapiće aluor pasuoš šȋ măjljesnji să drumăjă ȋn Evruopă. Am ȋntrăbat anuoštri suvorbituorj dar să puaće sta ȋn drum lu kȋtăvrunji šȋ lu agjencȋj kare naveđesk Vlahi, šȋ kum sar puća?

,,Ginđesk kă je mult grijau dȋržaua să să mȋnje ku ašća organizacȋj.  Aăja karje dăistȋnă au vuoje să aźungă pȋnă la pasuošu lu Rumunjije osă aflje kum, dar aăja kare au vuoje să zărăđaske dȋn aăsta lukru , pă makără dȋkă nuje pošćealjnjik, jej  ose fake, osă aflje pućiarje ȋn zakuon. Tuaće alja ,,kvazi'' agjencȋj kare aźută să să kapiće dozvualje šȋ dokumjenturj dă duoă dȋržavljanstvurj ȋs marje kuockarije, kă uomu aja puaće šȋ sȋngur să fakă , a jaj naplaćesk  usluga lu agencȋje pră zakuon. Puaće kă arfi măjbun să avijem registrujiće agencȋj karje ar plaći porjezu lu dȋržauă'', spunje Janošević.

Adamović ginđiašće kă dȋržaua pucȋn lukră  să oprjaskă  rumunjizacȋja lu Vlahi.

,,Mă složăsk kă nu trȋabje  să nje svăđim ku Rumunji, ama  trȋabje să aflăm kum să nje apropijem dă jej šȋ să răšȋm asta ȋntrăbarje.  Puopi dȋn Rumunjije vin ȋn Sȋrbije , fak besȋariś rumunješć , a dă aja vrunji moară să lje đia dozvuolă. Asta lukru muoră să să oprjaskă. Prȋntu aja kă mis ȋn Savjetu Vlahilor lumnja vinje šȋ mă ȋntrabă dă  pasuoš rumunjesk , dar juo, prȋntu kă lukru ȋn interjesu vlahilor , puot să lje aźut să kapiće pasuoš lu Rumunjije. Lje răzloźesk kă am informacȋje ke vro osută dă inš a kăpătat ,,falš'' pasuoš rumunjesk, šȋ prȋntu aja avut njevuoje. Lje spun să păzaskă să nu tunje ȋn aja, kȋt puot ma kinuj să ȋj ȋntuork dȋlă aja ideje'', aspus Adamović.

Dragojević spunje kă Savjetu Vlahilor aratat dă mulće uorj lu vȋru lu dȋržauă  kum  ašća agjencȋj lukre ,,rumunjizacȋja'' ama  njimik nu sa pornjit dă asta ȋntrăbarje.

,,Ginđesk kă ašća agjencȋj lukră să zărăđaskă banj šȋ au bună provizȋje. Aja ji akuma pră zakuon, jealje ȋs numa konekcȋje , nus aăja kare dau pasuošȋlji  pă dăkă nu uspȋăsk nu marjesk, dar lumnja dȋn etnicitjetu vlahilor osă fakă tuot numa să aźungă pȋnă la cilj, să aflje lukru ȋn dȋrževilji lu unija lu Evruopă. Savjetu Vlahilor la sastankurj ku vȋru lu dȋržauă arătat la aăsta pruoblem, nus jej njeinformisȋc, ama   nu afăkut njimik să ȋj oprjaskă , or să ȋnpucȋnjaske lukru lu ašća agjencȋj. Pasuošu lu Rumunjije dăškiđe uša kȋtră dȋrževilji lu unija lu Evruopă, lu školarji anuoštri dau stipendij de ȋnvăcămȋnt ȋn Rumunjije, a nuoj akuma nu avjem pućiarje kum dȋržaua să ȋntuarkă ćinjerišu vlahilor'', răzloźiašće Dragojević.

Anuostru suvorbituorj  nje spunje kă are podatkurj  kă prȋste 200 dă uaminj dȋn etnicitjetu vlahilor dȋn Petrouc afuost pră spisăku dă glăsujit alu etnictjetu lu rumunjije, dar akuma jeastă o mije, šȋ măj spunje kă je măjdo aša šȋ ȋn aljelalće opšȋnj.

Dȋn tuot še je spus pućem se veđjem kă jeastă frikă kă Vlahi ka nacȋja pucȋnă ȋn Sȋrbije osă să pjardă, dȋkă măjȋndată nu să faśe njimik. Trȋabje ȋntuotdăuna lukrat să să păzaskă vuorba, tradicȋja, kultura šȋ ađeturilji, ama aja nuje dăaźuns dă să să oprjaskă ćinjerišu ȋn aluor kasă. Luor lje trȋabje să ajbe bunje usluovurj dă traj ȋn aluor luokurj – făkută mriježă dă kanalizacȋje, zdravănă ape dă baut, bunje drumurj, šȋ pućiarje să aflje dă lukru, să pornjaske aluor lukru dȋn karje puot  binje să trăjaskă.

Nu puaće tuot dȋržaua, opšȋnjilji šȋ Savjetu Vlahilor, kă jej nu puot se fakă njimik dȋkă tuoc Vlahi să duk dȋn dȋržauă, numa šȋ lumnja dȋn etnicitjetu vlahilor moară să  đija šansă lu satu aluor, lu oraš, lu dȋržaua Sȋrbija šȋ sȋngurj să ȋš fakă măjbunje usluovurj dă traj unđe trăjesk.

Asta mult ar aźuta mediji, măjkusama dȋ luokal karje ar emituji programurj pre vuorba vlahilor, arătȋnd lu aj ćinjerj tradicȋja , ama jej nu fak asta kȋt trȋabje, ȋn regionu lu Branićeva nuje niśun medij pră vuorba vlahilor.

Asta skripsuarje dî medije je fakută în kuprinsu lu projektu „DÎKǍ ĆE DUŚ,  NUOJ NUOSǍMǍJ  FIM – kum să oprim ćinjerišu Vlahilor să nusă dukă’’prǎ karje sufinansirjeašće Ministarstva dă kultură šî informisît  prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2019.an.

Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.

0 komentar(a)

Vaš komentar

Vaša email adresa neće biti objavljena. Obavezna polja su osnačena *

To Top