Najvažnije
How Good Of A Friend Are You Really?
Ku interpretacîja lu muzika lu klasiś pră saksofuon a dobînđit premijurj, numa măj mult ji drag dî muzika lumnji lu karje, kum dzîśe a posvećit vijacă.
Nikola Paunović jî fakut 1996. An în Starćeva, satu prînga Petroucu la Mlaua, unđe a svršît patru anj dî škuola mikă, dar aljelalće patru anj în škuala în Rašanăc. Interesujala dî muzikă la jail sa pominjit kînd a avut 12 anj. Măjînainće a vrut să dzîkă în flujer adauară sa odlućit dî saksofuon, kă, kum spunje, să arată măj bun šî dîa măj mulće pućerj.
„Djedu a dzîs în flujer kînd a pazît uolji, sîngur a învacat, šî krijed kî aăla genu dî muzikă am dîla jial, kî njima altu în fameljije nuje muzikant. Întuotdăuna mja fuost drag dî muzika lumnji šî măjîntînj mam apukat să kînt muzika vlahilor, adaoră sîrbaskă la saksofuonjistu Rista Rizov. Kînd am înśeput aoptîlja raz, profesuoru Periša Stanojević ma naveđit să ma apuk în škuala a mikă dî muzikă”, spunje Nikola.
Nikola Paunović în škuala mižlośină
Înteresantnjik ji aja śe dî un an a svrîšît patru anj în škuala a mikă dî muzikă ku măjbun uspjeh la profesuoru Stanojević, śe măjbun nji vuorbijašće dî aluj talent. Dîpa aja odma a nađît škuala în Škuala a mižlośină “Stevan Mokranjac” în Požarjevîac, odsjeku dî înstrumjetu saksofuon, tot la aăla profesuor.
„Odma am vadzut kă je jial kopil ku mult talent, frumos vaspitujit dîn bună kasă šî šćije să askulće, śe ji važnjik în lukru anostru. Jial a aratat vuoje sî să bavaskă numa ku muzika lumnji, numa juo lam năveđit sî probaskă šî muzika lu klasiś, prîntu śe ja dîa măjmultă šćijarje, măj bun o sî încaljagă instrumjentu šî muzika, šî jial a askultat dî minje”, ji dîa în gînd lu Stanojević.
Periša Stanojević
Pră vuorbilji lu Nikola a pljekat în škuala dî muzikă numa prîntu aja śe a cenujit šî a poštujit pră aluj profesuor, ja fuost drag să învijacă dîla jial šî nu a putut să îj dzîkă nu. Sa aratat kî aja śe la naveđit profesuoru a fuost đireptaće šî luj bun jia mijers šî interpretacîja lu muzika lu klasiś. A fuost la mulće întreśijarurj dî muzika lu klasiś în dîržauvă šî prîn inostranstvă, ka solistu šî ku ansamblu trio saksofuonje. Njiśkînd nu sa întuors frîda premije, a dobînđit o medalje, duova peharurj, 13 diplomurj dî luoku aldîntînj, dî aduolja šî atrejlja luok.
„Măjdîntînj nu am vežbujit mult, măj mult mam interesujit să fiu ku amja drustă, numa kum vrijamja a trjekut juo tuot măj mult am prins drag dî saksofuon šî tuot măj mult am vežbujit, šî muzika lu klasiś šî muzika lumnji. Înainće mja trăbujit multă vrijamje să “skuobor” vrun kînćek pră askultamînt, kum a trekut vrijamja askultamîntu mi sa învaljit šî akuma mult măj ušuor îm mijarźe”, spunje saksofonjistu ćinăr.
Premijurlji dî la întreśijarurj
Prîngă întreśerja întră nacîj dî instrumjenturj în karje să suflă karje să cînje în Požarjevîac, unđe avut parće dî mulće uorj šî a kîpatat premij, întreśerja lu republikă în Smederevo šî Novi Sad, măj ku sama ar baškašî întreśerja întră nacîj dî kamerna muzikă în Makedonija, unđe a luvat adîntînj premije.
Kîn vuorbim dî muzika dîn lumnje, îj pararîau, nare unđe sî să întrjakă. Jeastă numa o manifestacîje karje o kjamă „Homoljska saksofonijada“ în Suvi Dol, sat în opšîna lu Žăgubica prîntu Jovan Stanojević, măjkunoskut uom karje a kîntat în saksafuon dîn aăsta kraj. Avut parće šî la amăjdîntînj „Homoljska Saksofonijada“ šî a kapatat adîntînj premije šî pehar. Praurmă avut parće măj dî duavă uorj la asta manifestacîje šî a kapatat aduojlja šî atrijlja premije.
Peharu dî la adîntînj „Homoljska manifestacija“
„Mam rugat dî jeal sî să skrije la akademija dî muzikă, krijed kă a putut sî položaskă ispitu dî primit, kă avut marje pućearje šî kvalitjet, ama interjesu dî muzika dîn lumnje a fuost măj tarje. A rašît sî uđaskă ku aja muzikă šî mult bun lukră. Are marje disciplină în lukru karje lukră šî întuotdîuna să kinuje sî fije tuot măj bun“, Spunje profesuoru Stanojević šî dospunje kă una să aud šî ka kînd îs o fameljije.
A probit sî fije šî kompozituor , apje aluj źuok vlahilor, îl kjamă „Cacino kolo“. A snimujit šî spuot în sat în karje măjfrumuos a aratat tradicîja šî kultura vlahilor. Au parće šî kîca dîn folkluor karje źuakă în puortu vlahilor.
Spuot dî „Cacino kolo“ katac AIŚA.
Prîngă aja lukră aranžmanurj, snimuje šî ogođiašće sunu în un mik studuo karje ji în aluj kasă în Starćeva. Đias la jeal să astrîng muzikancî šî vijažbuje tuoc šî fak nuoj źuokurj. A snimujit šî kîća źuokurj karje nu lja fakut jeal.
„Makîră dîkă am kîntat bun muzika dîn klasikă šî am kapatat premij, nu am vrut să nađesk škuolajitu la akademija dî muzikă. Întuotdîuna măj mult ma fuost drag sî kînt muzika dîn lumnje šî am rašît aja sî lukru. Am planurj să nađesk ku muzika dîn lumnje aja sî fije amija profesîje kă tuată amija vijacă am întuorso kîtră škuală šî saksafuon“, spunje dî la injimă Nikola.
Jeastă śinś anj dă kînd ji profesija kîntatu lu muzikă vlahilor. Nuje parćinarj niś în unu orkestăr numa ji „Umetnik ku slobuadă“ karje kîntă ku mulće orkestrurj la vjesaljij.
Dî la o vjesaljije
„Am planurj se nađesk ku komponujitu šî aša să aźut nu numa lu pazîtu lu tradicîja vlahilor, numa šî să o fak măj bună. Mis maruos ku poljikra vlahilor šî măj drag mi să kînt muzika vlahilor. Ama, prîntu aja kă lukru prîn tuată Sîrbija, măj mult kînt muzika lu Sîrbj kă aja măj mult să kată. Am avut bună zaradă dîn muzikă pînă nu sa apukat epidemija dî koronavirus, ku pakat atunśa tuot a statut. Ama nu mă las dî muzikă, am vuoje aja să lukru în vrijamja śe vinje, ama am vadzut kă ji bun să aj šîmej śuava prîntu aša situacîje în karje îs akuma tuoc muzikancî“, kuminće spunje uom ćinăr dîn anuastră povastă.
Asta skripsuarje dî medije je fakut în kuprinsu lu projektu „Ćinjeri kuminc – un paj dî spasît šî kijaja dî traj lu kultură šî tradicîjă lu Vlahi“ prǎ karje sufinansirjeašće Ministarstva dă kulture šî informisît prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2020.an.
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
