PRAVOSLAVJA LA VLAHI: Śje “greotaće“ au Vlahi kînd să duk  în besăriś  alu pravoslavîc (FOTO)

Braničevo

Društvo

PRAVOSLAVJA LA VLAHI: Śje “greotaće“ au Vlahi kînd să duk în besăriś alu pravoslavîc (FOTO)

Foto: Ivan Jovanović

How Good Of A Friend Are You Really?

Vlahi în Sîrbije să deklarisăsk dî pravoslavja. Au marje krijeđarje în Besărika Sîrbilor alu Pravoslavîc, numa ku ănji înurmă au greotaće prîntu śe služba în besărikă ji numa pră ljimba sîrbaskă, dar jej au vuoje sî fije šî pră ljimba mumi aluor, pră ljimba vlahilor.

Îngiđesk kî aša mîj bun ar încaljeźja luturgija šî aša sar sîmca mîj binje ka etnicitjetu dîspră đirjeptaće karje au pră Ustau.

Înđemnarje lji dîa šćijarja kî în lumnja marje jistă multă lumnje dî pravoslavîc karje askultă  liturgija pră ljimba mumi alor. Ka o ušurjală ji  aja śe în luokurj unđe îs Vlahi în mîj marje număr služba cîn puopi ku poljikra vlahilor šî karje vorbăsk ljimba vlahilor, dar sî puaće šî skrija pră ljimba vlahilor.

În satu Turija, în opšîna lu Kućiva, unđe trajašće marje număr dî Vlahi, dîla 2010. an služba cînje puopu lu Besărika Sîrbilor alu Pravoslavîc Eprarhija lu branićeva, prezviteru Nikola Soldatović, karje ji ku etnicitjetu vlahilor.  În vuorba ku noj  nja spus śje înginđjašće dî Vlahi ka dî lumnje krijeđaljnjikă.

Prîntu aja śje mis Vlah šî prînga aja ši puopă, dar mîj nainće mis paruohu în parohija unđe  în osută dî procjenturj  trajesk Vlahi, puot sî ma složăsk ku amjalje  kolegurj  kî Vlahi, nu numa dîn aăsta parće, ma dîn tuot regionu lu eparhija branićevaskă, timokaskă, o parće dî eparhija  kruševaskă  šî lu šumadijaskă îs mult kređaljniś, numa nus îs în besărika. Lumnja krijađe în Dumnjedzău lu karje să ruogă, faśe praznjiku, pazăšće ađeturlji, numa nau ađet sî să dukă în besărikă šî nau traju ku liturgija, karje besărika ar vrija sî ajbe ajej kređaljniśi”, spunje asta puopă.

Mulće fakturj, dzîśe, kă adus la  aša katarje la besărikă.

Mîjnainće aja ji vrijamja dî komunizîm, numa jo înginđesk ki mîj mare šćetă a fakut aja śe saćilji vlahilor a fuost mult mîj njeinvaljiće dîkăt saćilji sîrbješć. Šćim kă škualjilji šî besăriśi mîjnainće sa fakut în saćilji sirbješć, šî astîdz avjem mult mîj mulće saće vlahilor fîrdă besăriś. Un puopă muară sî fije în mîj mulće saturj, dar vro dată kînd nu afuost  bunje drumurj nu a putut darîndu să aźungă, dar Vlahi a trajit în padurj, prîn pološćurj. Aša šî a fuost mîj grijau, dar kînd uomu nu trajăšće ku liturgijă, jal  ku altăśjae o înskimbă, šî sa aflat mujerj karje sa pus în luoku lu puopă šî a fakut rutualj sî petrjakă pră aj morc pră aja lumnje. Šî astîdz jastă luokur unđe îngropatu pră al muort  ji înkă aša prîntu  śje ji besărika daparće, dar nuoj, puopi, avjem vinujală kî înkă nu njisăm sprimic să înđireptăm aša stanje.  Uoptdzîaśe dî anj înainće sa apukat sî să fakă besăriśilji în saćilji vlahilor,  aja mîj mult a aźutat dijaspora, dar akuma aźută šî vro opšînă”.

Spunje kă nu avut vro înđemnală dîla vro institucîje sî cînă služba pri ljimba vlahilor.

„ Lumnja vrija să audă śuovă dîn službă pră ljimba mumi, ljimba vlahilor. Nuje problemu în aja śe nu sî încaljijaźe ljimba sîrbaskă ku karje nji askultăm în službă mîj mult dîkăt ku crkvenoslovenjaskă ljimbă ku karje nji înka askultăm, numa lumnja vrija šî arje vuoje să audă rugamîntu pră aluor ljimbă, sî să ruaźe la Dumnjedzău pră ljimba vlahilor. Kum ji besărika di pravoslavja dîsupra lu etnicjeturj šî nuje numa alu o lumnje, în đerarju 2010.anu am fuost la anostru episkop, vladika branićevăsk Ignatije, jam spus kum ji sîtuacîja šî śje ji pră vuoje lu krijeđaljnjiśi šî am katat dîla jal ferikjală. Vladika mja dat ferikjală šî mja spus kă 25 dî anj, kît ji jal la kapu lu eparhija branićevaskă, a katat puopă karje ji Vlah sî să apuśe ku služba or ku  vro parće dî rugamînće pră ljimba vlahilor ku cilju sî fije evangelizacîja mîj bună šî sî să arăće kă ji karaktjeru lu besărikă vaseljensăsk, kă besărika ji alu tuoc”.

 

Besȋarika lu Svȋnci apostuolji Petar šȋ Pavle ȋn Turija

Kînd lam întrabat dar šćije kî Savjetu Vlahilor sa apuakt ku lukru sî fije služba în besăriś în lokurj unđe trajesk Vlahi pră ljimba vlahilor šî kă  aăla procjes  a aźuns pînă la Sinodu lu Besărika sirbilor alu  pravoslavîc, spunje kă  šćije kă la   6. đerarju 2017.an sa aflat predsjedniku lu Savjetu Vlahilor ku ćlanuri lu Sinodu în Patrijarśîje šî kind ji pră ljimba vlahilor śećită rugamînća „Tajka al nostru”.

Vladika Ignatije nja spus aja šî ma kemat înainća lu  SîmPjetru 2018. an kînd mja spus kî predsjednjiku lu Savjetu Vlahilor,karje a fuost atunśa,  a katat ferikjală sî să njiskar părc dîn službă provorbaskă pră ljimba karje anoštri  Vlahi încaljeg.Vladika sa ogođit ku aja numa a spus kî trîabuje sî să poštojaskă kontjekstu lu liturgijă. Provorba trîabuje sî fije pră struka lu filologîje ši teologîje, šî jal ma întrabat sî am parće în aja, jo am dzîs kî vrijeu. Mja spus kî o sî ma kjame dîn Savjetu Vlahilor, numa înkă njima numa kjemat, dar predsjednjiku  lu Savjetu Vlahilor, karje ji akuma, Novica Janošević, odată ma kemat, numa tuot a uđit  la aja vuorba. Hristuosu nu  raznjadză lumnja, śje avjem în Karća Svîntă. Tuoc njisăm  tuot una la Hristu Isusu, šî nu postojašće njiśun problem sî să fije služba pră vorba vlahilor”, ginđiašće a nostru vorbitor.

Vlahî multă vrjamje ašćată provorbarja lu liturgîje pră ljimba luor, šî dî  aja întrabarje anostru suvorbitorju înginđijašće kî nuje înkă dastulă vuoje dîla injimă, strukă, šî bună vuoje în Savjetu Vlahilor, dar njiś în Besărika sîrbilor alu pravosalvîc.

„ Nu mis duornjik pră njima să mînjij or sî žuđesk lukru lu vrunji, ama ka unu dîn lumnja vlahilor  ginđesk kă nar kućedza prîntu „standardizacîje“ sî să fakă o ljimbă karje nuje šî sî să profakă nuoj vuorbe pră karje njima nu lje šćije, niś nus dîn vuorba lu anuoštri aj batrînj. Kum am avut zguadă sî aud nu baš prjabunje pruobe sî să tulmaśaskă rîndujiće skrisuarje šî rugamînturj, am bagat dî sama kă njiśunu lingvistă, kare binje kunuašće romanjistika šî niśun teolog nuje întrăbat. Jeastă kărc ku liturgij pră ljimba rumunjaskă karje je apruapije dî anuastră. Dî aja mîjbun ar fi, dar asta ka puopa spun kum am spus šî lu episkopu Ignjatije, sî să asta śe avijem skrisuarje dă rugamînt la dzău kîta profakă, ama ku aźutamînt dîn struka lu filologije šî teologije, sî să sprimaskă dă liturgij în besîariś pră tăritorija lu Besărika sîrbilor alu pravoslavîc  unđe trajesk tuoc karje să sîmt or ka Vlahi, or ka Rumunji. Ku aja šî besărika šî dîržava ar kîpata mult, dar tuoc ar fi în vuoje bună šî dî tuoc poštujic“.

 

Ađetu vlahilor  în traju ku kređiarje

Vlahi cîn dî aluor ađeturj dîn tradicîje šî ritualurj dîn karje kîćevrunji îs dîn vrijmja nainća lu rišćeanj šî tarje îs „vij” în asta vrijamje. Kît lja sprižonjat Besărika sîrbilor alu pravoslavîc spunje anuostru suvorbituorj:

„Istînă je kă mulće ađeturj šî kređiarje, ka šî ritualurj dîn lumnje, karje să cîn šî dzî dă astădz au aluor radaśinj în vrijamja nainća lu rišćeanj, ama sî vijađe  kă a primit karaktjeru lu riščeanj šî akuma îs o parće dă kređerje. Lji dată nouă faśerje šî fajdă, šî aša „hristijanizujiće“, întuotdîuna trajesk šî arată  tarimja šî  ljegatură dîn vrijamja śe a trekut. Asta nuje numa una aratarje. Šî la Sîrbj jeastă tufa la Aźun, karje să cînje ku sućilji dî anj ka un aratatorj dî religije batrînă karje în Pravoslavje a kîpatat nouă fajdă. Pră vuorba lu episkopu lu branićeva prof. dr Ignjatije (Midić), nu trîabe opriće ađeturilji alje batrînje, kî jialje îs spetificum lu Vlahi, numa ar trăbuji aša kum îs jealje bagaće în besărikă, ohristujiće šî să lji să đija nouă fajdă în liturgije kum numa rišćanstva puaće sî đija“, ginđiašće puopa Nikola.

Jeal šîmăj ku injima rîa spunje kă kîćevrunji puopj în eparhije unđe trajesk Vlahi, măj ku  sama aăja karje nu avut zguadă sî kunuaskă šî trajaskă ku kultura šî tradicîja lu Vlahi, urît a fakut ku lumnja karje a trajit aśi.   

„Tuot śe je vlahilor , înainće je lupadat ka śeva śe je paganuluj, śe nuje alu rišćenj, nuje dumnjedzăuluj, dar Vlahi îs aratac ka lumnje  măjdo sîrbaćike  pră karje ar trăbuji înblîndzît, învacat, ristijanizît šî întuors dî la radašinjilji lu romanj. Jeastă šî skrisă dokumjenturj dî aja karje puot sî să vadă. Să înpare kî aja śe sa lukrat a lasat urmă šî urîće posljedic în lumnje. Mulće kareśe stădz număj jeastă, pă niś  dă kadzutu în femeljija šî poljikră  lu romanj mulc nu šćiu“ ginđiašće puopa Nikola.

Întră Besărika sîrbilor alu pravoslvîc šî Besărika rumunjilor alu pravoslavîc jeastă iskaljită tuokmă înkă dîn vrijamja lu Kraljevina Jugoslavija karje rînduje vuorbă dî tuotuna lukru lu amîndoă besîariś pră tăritorja lu Bănat. Prîngă aăla vuorbit karje šî akuma vîažuje, tuot măj đias în Sîrbije la Rasarit să fak Besăriś umunješć alu pravoslavîc.

„Besărika rumunjilor alu pravoslavîc je suoră ku Besărika sîrbilor alu pravoslavîc šî amîndoă šî ku aljelalće autokefalne besăriś fak o mare femeljije dî besăriś alu pravoslavîc ku karje je întrouna în liturgij. Aja împreonarje să vijađe în službă šî pomenjitu numilji lu poglavar (patrijarh) la  sfeći liturgij“, spunje Nikola šî dospunje:

 

Tajka Nikola Soldatović

„Istînă je kă în vrunjilji eparhij în Sîrbije la Rasarit, prîn saćilji vlahilor, în aljedîpraurmă doădzăś dî anj sî fak Besăriś rumunjilor alu pravoslavîc ku lasat pră vuoje šî ferikjală lu asta besărikă karje aśi punje ajej sfîntarnjiśije dî aăja karje spun kî îs Vlahi šî/or Rumunj  karje dorjesk sî fije supt jurizdikcîja (kormanluk)lu Besărika rumunjilor alu pravoslavîc. Vuorba śe je întră besărika sîrbilor šî rumunjilor je definisîtă în vrijamja lu Kraljevină Jugoslavije šî să cînje dî tăritorija lu Bănat. Besărika lu pravoslavc dîn sîrbije ginđiašće kă ku asta lukru Besărika lu pravoslavc dîn rumunjije strîkă aja vuorbă šî rînd în kanonurilji lu besăriś lu pravoslavîc. Dîn ajlaltă parće Besărika rumunjilor vrija să lji să întuarkă datorija, să ajbe ajej  sfîntarnjiśije, kormanluk în besăriś, šî službă pră ljimba mumi šî în Sîrbije la Rasarit dî aăja karje vrijeu, jaraša kum  au Sîrbi šî besărika sîrbilor în Rumunjije în eparhija temišvaruluj. Aăsta pruoblem je rađikat dî la nuvou lu eparhije la nivou lu patrijaršije, pă tuot uđiašće sî să vorbaskă întră duavă besăriś kum să îl răšaskă în vriamja śe vinje. Pînă atunśa barbarjala în liturgije nuje oprită: sfîntarnjiśija  lu Besărika Sîrbilor šî Besărika Rumunjilor Înpreonat ruagă la dzîu în Rumunjije šî darîndu prîn lumnje numa nu în eparhija Dakije Feliks (Sîrbija la Rasarit) unđe pînă nu va ažunźe la vuorbă sfîntarji lu duavă Besăriś nau sulukrarje în praksă. Asta nuje numa una arătarje, kă în tuată pravoslavja prin lumnje măj jeastă aša situacîj.“

Dar aźuns pînă la aja sî nu să poštojaskă zakuonu lu Sîrbije šî tuokma întră Besărika sîrbilor šî Besărika rumunjilor alu pravoslavîc, puopa Nikola nu ar komentarisî. Jeal spunje kă în anuastră dîržavă besărika šî dîržava îs dăsparcîće šî amîndoă besăriś îs registrujiće šî au aluor zakuonurj šî lukru pră tăritorija lu Republika Sîrbija.

„Juo nu văd niś o bună or încăljasă priśină sî să mijastăśe dîržava šî să tunje în pruoblemurj întrăbesăriś kă je asta numa trjaba šî nadležnostu lu besărika lu pravoslavîc. Krijed šî am nađiarđe kă aăsta njeîncăljes ku minće šî zdravăn sî să rašaskă măjîndată, barabar în sfînt, šî aăja karje puarte amînoă besăriś o sî aflje mîjbună rješănje în vrijamja śe vinje dî să fije bun dî tuoc kare krijed.“

Asta skripsuarjeje  fakută în kuprinsu lu projektu „ Întrabarja dî kređerje je măj ku bună sama  fajdă dî Vlahi în Sîrbije“prîstă  întînpinjala „KORENI“

Asta projekt je  sufinansirit dîn Budžetu lu Ministarstva dă  kultură šî informisît. Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.        

0 komentar(a)

Vaš komentar

Vaša email adresa neće biti objavljena. Obavezna polja su osnačena *

To Top