Najvažnije
How Good Of A Friend Are You Really?
Vuorba „Vlah“ traźe radaśnj înkă dîn vrijamja kînd a venjit Slovenji pră Balkan, dar prîn istorija batrînă šî mulće vakurj a înskimbat vrijadu. Astădz asta vuorbă îs numilji lu un etnicitjet dî karje îs ljegaće mulće gînđiśe îndarîat, prîntu śe mulc dîn aăsta etnicitjet nu vrijeu sî să deklarisaskă ka Vlahi.
Pră ljimba lu aj batrînj slovenjilor vuorba „vlah“ a însamnat uomu dî la zavîrnjit, aja a fuost nume karje Slovenji karje a venjit pră Balkan a koristujit dî lumnje karje a trajit la zavrnjitu luor, spunje Gordan Bojković, doktor nauka lu istorije.
Šîmaj spunje kă lumnja în vrijamja lu carstva lu rimljianjilor a trajit maj mult pră śuoś šî la munće, sa pazît šî sa mutat la luokurj sîguriće šî al lasat metodu lu antikă, šî aja je înśeputu lu arhitektura lu vaku al mižlośin in ašća luokurj.
„Maj amînat dî la 6. pînă la 8.vak nus niśkum podatkurj prîn istorije, dar aja je vriamja kînd sa întîmpinat duoă svjeturj- a lu slovenjilor šî aja śă a uđit dîn imperija rimljianjilor. Krijađe kă atunśa a venjit pînă la aluor mestakat, sprižonjat šî organizacîje dă traj inpreonat . Maj întînj pomenjiće nume lu Vlahi în dokumjenturilji lu vizantije je ljegat dî rat întră Vasilije II Makedonac Bugaroubica ku Samuilo, caru lu Makedonije šî Bugarije, diî 996. pînă 1018. an. În aăla rat maj mult sa cînut Vlahi pră munće Balkan ku aluor vladarj. La nuoj Vlah sa jivit în povelja lu Stefan Nemanja în domjenu lu sud, je kunoskut kă a putut să suđaskă întră jej. Dîn alće povelj karje îs pazîće în manastîrj šćim kă lumnja vlahilor avut aluor vladarj, dar a pazît vićilji šî a fuost înparcîc in duoă părc – legatorj šî ćelatorj. Vlahi ćelatorj a pazît viće manunće, uoj šî kapre, dar Vlahi legator avut maj ku sama lukru sî pazaskă kaji karje a fuost la marje cjenă šî ruabă karje sa katat în vaku al mižlośin“, razloźiašće Bojković šî spunje kă prîn vaku al mižlośin vuorba „Vlah“ în dîržaua sîrbilor a fuost definisît ka o kategorije socîjuasă , ka un sloj dî lumnje ku đireptăc adînsă šî rîndujit lukru ama jar aša šî ku obavezurj karje lji sa šćut, dar nu ka un etnicitjet.
Vlahi kаrje a pazît vićilji in vaku al 17.
Kînd a venjit Turśi pră Balkan lu Vlahi a uđit o parće dî privilegij, ama aja śe sa potrivit în carstva lu turśije a fakut sî să înskimbe asta încăljes. La nuarje prînge Duonărje învalje, la suarje in Rumunjija a dî akuma, la înśeputu lu vaku al 14. sa fakut marje vuojvođije Vlaška, karje sa dîsparcît 1310.an dă kîtră Bugarije supt vladarija lu Basarabă karjea fakut dinastija a majdîntînj. Maj amînat , kînd sa mutat ku traju Sîrbi 1735.an, supt Arsenije IV Šakabenta, sa pojivit maj întînj vjasta dă venjitu lumnji dîn kraju lu Vlaška in ašća luokurj, adîns prîngă Kućiva. Aluor rasvirat în okuolu lu Branićeva al dî astădz puaće sî să vadă in popisurj alu Austrija dîn 1735 -1737.an în besăriś šî manastîrj în Eparhija požarevăculuj šî beljigraduluj.
„Dî atunśa, dîn 1735.an, nuoj pućem sî vuorbim dî Vlahi ka un etnicitjet dî băška“, spunje Bojković.
Gordan Bojković
Migrăcîjurlji lumnji a adus la aja Vlahi ka etnicitjetu sî trajaskă în tuată Sîrbija, dar în maj marje număr îs în Sîrbija la rasarit šî nus ît tuoće opšînurj în majmarje număr. Pră popisu al majprourmă dîn 2011.an majmulc Vlahi îs în Buor (6.701), adaoră în trej opšîn dîn okrugu lu Branićeva - Petroucu la Mlauva 4.609, Kućiva 3.927 šî Žăgubica 2.811. Ku procjentu în maj mare număr trajesk în saće, 64 dî saće în okrugu lu Branićeva trajesk numa Vlahi.
Jastă procjena kî Vlahi îs maj mulc în okrugu lu Branićeva, numa prîntu mulće gînđiśe îndarîat mulc sa deklarisît kî îs Sîrbj.
Un marje gînđik îndarîăt lji ljagă dî magijă šî mulće ađeturj karje îs dîn vrijamja lu paganstvă, da aja îs ađeturlji karje îs ljegaće dî tradicîje šî dî kultură karje asta lumnje a nasleđit. Dîn asta jiasă jar un gînđik îndarîăt kî Vlahi îs nješkolajic šî îs prošć, makîră dîkă jej astîdz nu pot sî să ljiaźe dî stereotipurj ka întră jej dî tuată vrijamja jiastă školajic uaminj ku marje vrjadă dîn tuaće părcilji, dîla umjetnost, kultură, naukă.
O griža je šî gînđiku îndarîăt kî îs Vlahi Rumunj šî kă ji ljimba vlahilor ljimba lu Rumunj, šî alja gînđiśe îs maj grijalje în lokurlji karje îs apruapje dî Rumunjija. Prîntu njiskăr bunatăc karje au Rumunji, mulc Vlahi sa deklarisît ka îs Rumunj în kîca anj înurmă.
La vîr pră šćetă karje aduk îs gînđiśilji îndarîăt dî mujerilji vlahilor, dî karje în njiskar lokurj vorbăsk kî îs tuaće vrăźătorj karje sî askultă ku tarje magije, dar jialje îs stuborju în kasă šî pazîtuarîlje lu tradicîja vlahilor. Dî mujerîlji vlahilor sî vorbjašće kî sî dau ljesnjik, dar šî asta gînđik îndarîăt sî traźe dî njiskar ađetur batrînje karje trajesk numa în vorbj.
„Nu aš puća sî spun kînd sa apukat aja šî dar aja a fost aša. Îstîna ji kî ađeturlji vlahilor îs bun pazîće prîntu śe jej a trajit prîn lokur ku śuoś šî nu sa mestakat ku altă lumnje. Întră aja akuma kînd vorbim dî Vlahi šî dî Sîrbj, noj nu vuorbim numa dî komśîj, ma šî dî našurj, fimeljije, kă akuma îs mistakac šî aśija nu trîabuje sî fije gînđiśe îndarîăt”, înginđijašće Bojković.
Vlahi pazăsk alor tradicîje šî ađeturlji
Pazîtu lu bogacîja lu kultură, ađeturj šî tradicîje dă Vlahi a fuost o spećadză ku două tajišurj – dî o parće a pazît aja śe je numa aluor, dar dî ajlaltă parće ku aja a fakut sî să rasfire gînđiśe îndarîat karje îj diskriminisăsk. În aja marje parće a avut medijurlji, karje prîntu tiražu a banalizît ađeturlji lu aăsta etnicitjet. Dî skrisu lu novinjilji „Alo“ dî ađeturlji vlahilor sa răspravit îndată la Savjetu dî štampă lu karje ji lukru la etîkă în medijurlji štampujiće šî medijurlji onlajn, dar maj multă vorbă a fost prîntu serijă “Crna svadba”, dî karje a vorbit šî Savjetu Vlahilor.
Vlahi, ka šî alaltă lumnje, au śuava ađeturj karje au rîdaśinj în paganstvă, numa măjdo tuaće astîdz nu sî fak šî dî aja trîabuje sî să rađiśe ginđjarja lu lumnje. Istorija nji învacă kî Vlahi vro dată a pazît stuaka, dar astîdz îs školajic, bunj la lukrurlji lor, bunje găžđ kăšîlor.
Asta skripsuarje je fakută în kuprinsu lu projektu „Gînđiśe îndarîat dî Vlahi - marje šî frikuasă greotaća“.
- Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
