Vro dată kopiji lu Vlahi nu ašćut să vorbaskă sîrbjašće, akuma nu šćiu să vorbaskă ljimba vlahi (FOTO)

Braničevo

Društvo

Vro dată kopiji lu Vlahi nu ašćut să vorbaskă sîrbjašće, akuma nu šćiu să vorbaskă ljimba vlahi (FOTO)

Foto: Ivan Jovanović, Arhiva, FB

How Good Of A Friend Are You Really?

Dă pazîtu lu identicijetu Vlahi mejpreće je să să šćije kă puoće aja lumje să să pjardă, aša înginđesk mulc Vlahi. Învacatu lu školarj pră ljimba vlaha je preće prîntu śe vrijamja kare vinje je vrijamja alu ejćinjerj.

Vlahi, dăkînd îs jej, nu avut aluor skripsuorje, numa avut aluor ljimbă kare să vorbijašće šî  in dzîva dă astădz. Kînd Sîrbi sa apukat să învjacă să skrije šî să śećaskă, šî Vlahi sa askultat ku ljimba lu Sîrbj, numa în kasă sa vorbit pră ljimba vlaha. Kum vrijamja a trekut, Vlahi tuot mej mult a vorbit sîrbjašće, šî prîntu aja jastă šî ćemjarje kă o să să pjardă ljimba lu Vlahi.  Emigrăcijurlji  nus bunje dă pazîtu lu ljimbă lu asta lumje, numa kum  pazîtu lu ljumbă puoće să aźuće să să întuorka înginđala în kap lu lumje kă au aluor identicijet, nuoj în asta skripsuorje am vrija să aflăm raspuns.

Sajvetu Vlahiluor în 2012. an a fundat azbukă kare are 35 dî sluove kare puot să să skrije  šî pră latinjică šî pră ćiriljică.

Azbuka lu Vlahi

„Pră azbuka lu Vuk nusă puoće skrija  prîntu śe nus atîća sămnurj kîćă jaste glasurj în  ljimba lu Vlahi. Alfabjetu alu Rumunj, kare vrunji a vrut să să koristuje, nuje ka daśina lu Vlahi šî luor je aja ljimbă ka šî ljimba lu tuoc strinj, alu Italjijenj, Francuž, Španc, šî alu ejlalc romanj.  Prîntu aja mejbun je să koristuje azbuka ku 35 dî sluove kîće îs šî glasurj în ljimba vlaha“, spunje Novica Janošević, predsednjiku lu Savjetu Vlahiluor în Sîrbije.

 

Novica Janošević

Pucînj Vlahi šćiu să skrije pră ljimba vlahi,  minainće trăbe să invacă să skrije, prîngă śe asta ljimbă nu să vuorbjašće în službî. Kînd am întrabat pră Novica Janošević kum Vlahi a primit skrisu pră ljimba vlahi šî dar vrjeu să învacă să skrije, Janošević spunje:

Vlahi, dăkînd îs jej pîna akuma, niśkînd nu a skris pră aluor ljimbă, šî akuma trabe sî trjakă kîta vrijamje dă să puotă să koristuje aluor ljimbă darîndu šî în tuotă službă. Savjetu Vlahiluor mult lukră la standardizacije lu ljumba vlahi, kă numa aja puoće să aźuće lu ljimbă să nu să pjardă“, dzîśe aldîntînj uom în Savjetu Vlahiluor.

 

Adusu  standardizacija lu ljimba vlahi

În kăšurj lu Vlahi sa vuorbit ljimba mumi - ljimba vlahi, vro dată kopiji kînd a pljekat la škuolă  nu ašćut sîrbjašće, akuma kopiji învacă dîntrodată šî sîrbjašće šî ljimba vlahi, a ejćinjerj parinc preće învacă kopiji sîrbjašće, kă vrjeu aluor kopij, kînd pljakă la škuoală a mikă šî la škuoală sî vuorbaskă ka šî  ejlalc kare îs în mejmult număr. Prîntu aja akuma la mulće luokurj parincî šćiu să vuorbaskă ljimba Vlahi, dar aluor kopij nu šćiu să vuorbaskă.

Ku inicijativă lu Savjetu Vlahiluor dîn 2014. anu în škuoalje să învace“ Vorba šî kultură Vlaha“ .

În Okrugu lu Branićeva kopiji astă vuorbă învacă în 3 škuolje: în opšîna Kućiva în OŠ“Slobodan Jović“ dîn Voluja, în opšîna  Žăgubica în OŠ“Jovan Šerbanović“ dîn Krepoljin šî în opšîna lu Petrouc  în OŠ“Jovan Šerbanović“ dîn Rănovac.

 

 Karća dă învacat šî înkunoskut ku ljimba šî kultura Vlaha

Rozica Dragojlović, oćitoluajka ȋn škuala''Slobodan Jović'' dȋn Voluja, karje atrijlja anjȋnvace kopiji Vuorba šȋ kultura Vlaha, spunje kăȋn aăesta sat vlasȋăsk măjȋndată să vorbijašće sȋrbijašćešȋ mejmulc kopij nu šćiu vuorba vlaha.

''Parincȋ akuma vrijeu tuot mejȋntȋnj se lukre ku kopiji šȋ ginđesk kă kopiji osă fije mejbunj la škuoală dăkă šćiu sȋrbijašće,a vuorba vlaha nu lje trȋabuje.Parincȋȋs aăeja karje ar trăbuji săsăȋnginđaske kum se pazȋm šȋ să nu zujtăm anuoaštre redăśinj.Ginđesk kă Savjetu Vlahiluor šȋnuoj kare ȋnvăcăm škuolarji, trȋabuje mejmult se lukrăm ku parinci kă jej fak pră aluor voje, a mulc ginđesk kă lu kopij nu lje trȋabuje vuorba vlaha, kă ajă je măj o greotaće de kopij ku duavăśasur pră stămȋne dăȋnvăcat'' , spunje Dragojlović.

 

Rozica Dragojlović

Ȋn ȋnśeputi lu anu škuolji să faśe o ankjetă šȋ škuolarji dȋlă razu aldȋntȋnj pȋnăla auptlja raz puot se aljage aăsta invăcămȋnt.Dragojlović spunje kă măjpucȋnj škuolarj afost ȋn anu aldȋntȋnj, 37 škuolarj, ȋn aduolja an mult măjmulc – 65 dă škuolarj, dar akuma jeastă vrośindzăś.

Kjematu parincȋ la mriježȋljiludruštvă

 Pră vuorbilji ajej, ȋn aăesta kraj kopiji pucȋn vuorbăsk vuorba vlaha šȋ ȋj ȋnvace dȋ la ȋnśeput, sluavilji, vuorbilji, ka in razu aldȋntȋnj kȋnd ȋnvace se skrije šȋ să śećaske.

''Mă kinuj să fije śasurilji frumuasă lu kopij, nu lukrăm samo vuorba numa cȋrtejim šȋ strip pră vuorba vlaha,źukȋăm šȋ kȋntăm, a tuot ku inrerjes să kjămăm pră ajlalc kopij karje nu ȋnvace aăsta kurs. Jar aša šȋ ku parinci đias vuorbăsk, ama nu ij ȋnđemnprja mult kă nu raš vrija să măȋncăljage urȋt. Ginđesk kă lje trȋabijă vrijamje săȋncăljage kȋt je dăpreće, šȋ nuoj ka šȋ aljelalće etnicitjeturj, să păzȋm anuastre vuorbă ađeturilji šȋ tradicija Vlaha'', nje spunje Rozica Dragojlović.

 

Školarica dȋn Voluja kȋnte pră ljimba vlahi

Amȋntrebat suvorbituarja anuostră kȋt ȋnvăcămȋntu puaće se oprjaskă ćinjerišu Vlahiluor sănusă dukăȋn alće dȋržăvj.

''Aja śe nuoj lukrăm je mult preće kăljimba a pornjit să să zaujće, a cilju nji să pezȋm ljimba, ađeturilji, šȋ tradicija . Ama ginđesk ke aja pucȋn puoaće să să cȋnă la mutatu ku traju, grijau traj je aja prȋntu šă măjȋndată Vlahi să duk ȋn alćă dȋževj.Juo krijed, ku părărau, ke aja nu puaće prja mult să oprjaskă lumnja să nu să dukă dȋn aăsta kraj'', ginđiašće Dragojlović.

Aldîntînj uom în Savjetu Vlahiluor dȋn Sȋrbije spunje kănȋnkă nuje fakute ȋntăbarje dă aja kȋt invăcatu  lu  ''Vorba šȋ kultura Vlaha'' aźute să să pomenjaskăla ćinjeriś  minćilji dă aluor etnicitjet, kădobȋnda  de lukru śe lukrăm akuma osă să vade prȋstă kȋca anj. Jeal kriađe kă invecatu lu vorba vlaha la škuoalje nu puaće đirjept săajbă faśiarje la emigracȋje lu lumnja Vlahilor, ama puaće ȋn altkum.

''Ȋnvăcȋnd  ''Vuorba šȋ kultura Vlaha''la kopij se faśă kređiarje kă aśi lji luoku unđăe ȋs fakuc šȋ unđe sa kreskut. Ȋn aăla fijalj la lumnje săpomenjašće dragosta de aluor kraj šȋ aluor lumnje,aja  je marje vredujale kȋnd njisăm ȋn zguoadă să trejim grijau aiśa, a ȋn alt luok puaće kăam trăji mej bun ama nu nji ljesnji să njă duśem kă mutatu ku traju je grija faśeatje ȋn traju lu uom. Ku aja śe ȋnvăvăm,śe primim kultura dȋn kraju anuostru, śe njisăm tuot mej mult legac de luok unđe njisăm fakuc, puaće sănje aźuće să răšȋm dar osănje duśemor nu'', spunje Janošević

Anuostru suvorbituorj nja arătat un fenomen dă mirat la lumnja Vlahiluor, mejmulc Vlahi să duk ȋn alće dȋrževj dȋkȋt Sȋrbj. Pre vuorbilji luj, de aja ke Vlahi ȋs ljegac unji dă alci.

''Unu dȋn etnicitjetu Vlahilor kȋnd să duśăȋn alće dȋržăvj jeal mejnainće ȋš traźe mujarja šȋ gluaćilji, pă femeljija, mej la urmă šȋ prijaćinji. Atunśa ȋn Beč, or ȋn alt oraš, Vlahi să cȋn unji de alci, trejesk ȋntrun kraj šȋnađesk aluor ađeturj'', njerăzloźȋašće Janošević.

Dobȋnda de ȋnvăcămȋnt lu ćinjerišu Vlahiluor osă să vade de vro dzaśe anj, ama una ȋnkă akuma šćimkăȋnvăcȋnd vuorba šȋ kultura vlaha pomenjim la ćinjetišu Vlahiluor minćiljidă aluor etnicitjetkare je ȋn femeljije astedz dat doparće. Dăkă makeră unu dȋn etnicitjetu Vlahiluor dȋn  tuate gjeneracȋja uđijašće ȋn Sȋrbije să trejaske, lukră šȋ trijaśe vuorba, kultura šȋ ađeturilji la aluj gluaće je mare vredujale, ginđeašće lumnja dȋn aăsta etnicitjet.

Asta skripsuarje dî medije je fakut în kuprinsu lu projektu „DÎKǍ ĆE DUŚ,  NUOJ  NUOSǍMǍJ FIM – kum să oprim ćinjerišu Vlahiluor să nusă dukă’’prǎ karje sufinansirjeašće Ministarstva dă kulture šî informisît  prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2019.an.
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.

 

0 komentar(a)

Vaš komentar

Vaša email adresa neće biti objavljena. Obavezna polja su osnačena *

To Top