Vesna Stanković je fakută in 1972. an în Medveđica la Žîgubica. Škuala a mikă šî a mižlośină a ogojiot în Petrouc la Mlua, dar Fakultetu dî dramă în Beljigrad, la Katedra dî teatăr în klasa lu profesoru Vladimir Jevtović. Dî întuotdîuna je în Jugoslovensko dramsko pozorištă dîn 2000. an, ama šî o parće dî ansambl in predstăvurj alu Beogradsko dramsko pozorištă, alu Atelje 212, Pozorištă la Terazij, Zvezdara teatăr šî  Narodno pozorištă. Una je dîn aăja karje a fakut o trupă dî băška „Teatar Balkan nou pokret“, ka šî autorkă (glumică, dramatuškinje šî rediteljkă) lu  аluj projekturj. În ajaj portfolio dî umetnost pînă akuma îs skrisă mulće aratarj în filmurj, ka šî în serij la televizije, ama šî  ajej vuorbă în filmurj cîrtujiće întră karje ku maj marje vredujală aj dîn prudukcîja lu Dizni. A kîpatat mulće premij dî la nuoj šî dîn alće dîrževj ama šî raskunošćiarje dî kreacîj karje a tulmaśit, ka šî Značkă dî aur dî la Kulturno- prosvetnă zajednică dî mjerćig în kultură.

Spunjec kă vis în vuoje bună prîntu śe aratac monodrame Lina šî Milunka (dî heroină Milunka Savić), prîntu karje dî mulće uorj  ac kîpatat premij. Spunjecî nji śuava maj mult dî avuastră maj una lukrarje – Muma Padurji. Śe je pitulat dîpă alja nume kum na măj fuost šî ku mistikă šî daunđe a pornjit motjivacîja dî dramatizacîje alu asta stfuor mirărlji?

Sîrbija la Rasarit să kunuašće pră kređerj in stfuorurj mirărlji šî făkatură. Pringă mulće vîlve, zmău, dalakurj, śumă šî šćirnjikă,  unu daj maj fajduos vîlvuos stfuor je Muma Padurji, or sîrbijašće muma lu padurje. A trekut vro 20 dî anj dă kînd mam apukat sî studirjesk ašća poviješć batrînje šî dîn jialje fak predstăvurj dî pozorištă. Una dîn jialje je je numită lu asta pućernjik stfuor karje je pazîtuorju li mulerj šî gluaće kopiljiće. În predstavă a žukat , prîngă minje, glumăcî dîn anuostru kraj – Lepomir Ivković dîn Kalište šî Zoran Pajić dîn Požareuc.

Vesna Stanković ka Milunka Savić în monodramă karje jar aša o kjamă

Tuaće ašća predstăvurj nji arată šî bogacîja lu kultură njematerijalizujită alu Vlahi în Sîrbije. Ka una dîn maj vadzuće mujerj dîn asta împreonarje, spinjecî nje dar sî šćije kît trîabuje dî bogacîja alu asta kultură karje je dî milće uorj încăljasă prîn gînđiśe îndarîat?

Kultura lu Vlahi je în mulće fijalurj šî gazdaluk. Maj nainće aśi je muzjika, ljimba, źuokurilji, pojezîja, kînćiśe šî poviješć dîn lumnje, ritualur numiće lu aj muorc, lukru în mînj, fakutu lu puortu dî la batrînjacă, karje îs odată pră lumnje, mînkarja dî la batrînjacă šî mulće alće sfarurj. Ku pakat, întră ajlaltă lumnje Vlahi să kunuosk pră fakaturj, dî karje jiaste marj gînđiśe îndarîat šî pră źuokurj folkloruluj. Anji aj maj praurmă sa răpjedzît asimilacîja, majmult kă să zaujtă ljimba, skris pînă akuma niś nam avut, dar šî akuma măjdo nu să koristuje, aj batrînj să duk, ku jej šî mincîlji cînuće lu asta bogacîje dî kultură. Ama basamă aša mijarźe în traj.

Vesna Stanković, monodrama „Lina, dîkît pjatra maj tarje“

Una dî anuaštre pivjară lu ajej bijarje a dat nume – Muma Paduri. Fotografu dîn Šranije Đoan Alvaro  a fakut izložbă ku aluj lukru karje astrîns prîn Sîrbije la Rasarit šî în nume arje Muma Paduri. Dar ašća aljesurj nje spun kă kultura šî mošîja vlahilor au luok karje lji se kađe in kultura rasfirată orkă ginđic kă aša fjal dî „profanizacîje“ aduśe maj multă šćetă dîkît dobîndă?

Nu ginđesk kă ašća sfarurj îs ku šćetă. Înkă am gîndurj kă nuoj în Sîrbije la Rasarit trîabuje sî aparăm anuastră mitologije šî să faśem atrakcîj, festivalurj šî mulće fijalurj dî manifestacîj ku elementurj dîn anuastră mošîje. Juo aš voji pră vro pađină sî tośesk pivja Muma padurji, sî ma ašćiapće vîlvilji, să îm kînće în flujer vîlvuonji padurji, dar poviješ să îm povăstuje njima dîkît Muma paduri.

Śe ar trabuji fakut sî  să apăre šî pazaskă kultura vlahilor , sî să arăće kum trîabuje, ama šî bun mošîtă šî aša kum je ja trekută la brînjilji kaje o să vină? Śe dî aja puaće sî fakă unu sîngur, dar śe socîjacîja?

Pakat, kît am fuost la funkcîje dî poslanjică lumnji šî în Odbuoru dî kultură în Savjetu vlahilor, măjdo njimika nam putut să fak la nivou lu institucîj sî să pazaskă bogacîja lu tradicîje šî kultură dî la batrînjacă alu anuastră lumnje. Dî aja akuma lukru sîngură. Fak predstăvurj pră ljimba vlahilor, mă aźut ku mitologija vlahilor, folkloru šî ritualurj, đias kînt kînćiśe vlahilor, dar kînd mă întrabă vuorbăsk dî împreonarja vlahilor, šî kultură. Aš voji šî alcî aja să fakă. Dar institucîjilji ar trăbuji sî ajbe kalumnja plan, pră karje ar trăbuji vrijanjik lukrat. Am nađearđe kă vrodată o să fije aša.

Asta skripsuarje je fakută în kuprinsu lu projektu „Kultura lu cînut minće: Vlahi kunoskuc- legjendă karje nu trîabuje sî să zaujće“ karje relizuje întînpinjala lumnji “Južna Karpatologija”.