Snimkurlji alji dîntînj dî fonotjeka lu Radio Beograd îs fakuće ku orkestru lu Vlastimir Pavlović Carevac, lu karje ćljan Kokorić  ku anji afuost adauară. A fuost šî ku anji unu dîn ansamblu lu Miodrag Tordorović Krnjevac, dar a fuost šî în sulukrarje ku orkestrurlji lu: Radojka Živković, Slobodan Božinović, Miroslav  šî Velizar Matušić, Radoje Mitrović Barajevac , Aleksandar Aca Stepić, Dragan Aleksandrić, Toša Elezović, Budimir Buca Jovanović šî lu alcî. În anu al 1977. A formirjit orkestru luj, karje 20 dî anj a afirmisît kunoskuće vokalurj în anuastră muzikă:  Živkica Miletić, Žica Marković, Gorica Ilić, Dalibor Matušić šî   Ljuba Lukić.

Kum šî kînd sa jivit dragusta dî flujer?

Kînd am avut śinś anj, Milan, prijaćinju lu kasa nuastră, mja dat un flujer, dî karje mja fuost drag pînă nu am pljekat la škuală. Mulcamînd lu oćitaluajka Zora, karje a vojit sî învjacă kopiji  sî źuaśe, am învacat în razu aldîntînj sî kînt kîćă źuokurj. Adauară, în mjană am askultat muzika vlahilor pră laptă or flujer, ka šî kînd a fuost în sat zavjećina šî kînd a venjit  mulc muzićarj dîn alće părc. Prînga muzika lu Vlahi, am askultat šî muzika lu Sîrbj, Makedonc šî lu Rumunj. Atunśa nu afuost struje njiś radiu, numa aša am putut sî askult. Aša am învacăt “furînd” dîla karje am aźuns, kum aš aźunźa ku šćijarja la aja sî ma prijavăsk dî Radio Beograd, unđe ma primit ku 17 anj.

Śje a fuost dîpa audicîje la Radio Beograd?

Dîpa aja jo am trajit în Kućivă, unđe am svršît škuala a mižlośină šî mam apukat la lukru. Asta mja fuost vrijamja a mîjbună šî  în vijaca mja šî în faśiarja mja. Dî atunśa je  “Homoljski vez”, “Kučevačko kolo”, “Kolo iz Mustapića”, “Braničevsko kolo” šî mulće aljelalće dî 6-7 anj.  În anu al 1970. mam dus dî Beljigrad, am fuost atunśa unu dîn ansamblu lu Miodrag Krnjevac, mam însurat, mam ljegat dî  Radio Beograd šî dî muzikă.  Am snimujit mulće źuokurj lu Vlahi šî lu Sîrbj. Pînă akuma am snimujit prînga 250 amijalje komponzicîj dî fonoteka lu Radio Beograd šî Novi Sad. Ploćurj am snimujit dî tuaće kăšîlji dî diskografije în Jugoslavija. Am fuost la festivalurj, šî dîspra Jugoslavija am fuost la festifalu întralumăsk dî drîžăvurlji supt Dunîrja, da unđe mja uđit  gînđiśilji frumuasă la aja socîje, înkunošćala pră kultură dî muzikă šî pră kolegurlji dîn alće dîržăvj. 

Velja Kokorić pră una dî aluj ploće în faśerja lu RTB, la înśeputu lu alje šapćedzăśilji dî anj vaku al trekut

Kît vrijamja dî astîdz dîa sî  uđaskă în muzikă aja śje je a fuost vro data?

Mult je ku fajdă aja śje în satu mjeu în aja vrijamje a fuost bunj laptarj. Întră aja, ku majre fajdă a fuost šî njiskar ađeturj în karje îs jej.  A fuost ađet kînd muarje uomu ćinăr, dîkă je aluj kasă arnjikă, atunśa angažuje un kîntatuorj sî fakă melodije šî kînćik dî al muort.  Aja, mi pararău, sa  dus în zaujtamînt. Jo în aja vrijamje am fuost prja ćinăr šî nu mam înginđit kă aja trîabuje sî să pazaskă dî zaujtamînt.  Kîta jistă aša muzikă. Alja melodij sa dus pînă vaku, aja je o tjemă ku fajdă dî etnomuzikoloźî, jiastă kîćă skrisuorj, numă dî jialje nuje marje vajdă. Dar kînćikurlji alji batrînje îs pro fakuće, njiś unu nu a uđit în original. Aăja karje a kîntat aja muzikă ku tradicîje akuma nus.

Spunjec śuava maj mult dî muzikă în njiskar ađerurj lu Vlahi?

Kînd je vuorba dî obrjedurj, dî muzikă în jialje, aja je ku znaćaj. Nu a fuost vuorba numa dî vrunu al ćinăr, ma šî dî vrun uom ku znaćaju în jistorije, dî Babejić sa kîntat ku primjeru, dar šî dî ajlalc ajduś šî vojniś. Alja kînćikurj a trajit ku śasurlji. Sa angažujit muzićarj karje a šćut bun sî kînće în aluj jinstrumejent. Dî pomană, un an sî sprimjašće pînă nu faśe kompzicîja šî tjektsu, karje întrabînd pră aj dîn kasă sî do ogođijašće. La pomjenj aja kîntă duoj laptarj, pră karje tuoc askultă.  Prînga aja, avjem primjeru lu rusaljilji, dî la Dîlboka lînga Kućiva. Numa o muzikă să kîntă kînd jialje pikă în trans šî kînd sî skuală dîpa aja. Atunśa kîntă tuot orkestru dîn flujeraš šî alcî instrumjentalisturj.

Kît je muzika ku tradicîje lu Vlahi dîn Omolj în altfijalj dîkăt  faśijarja ku karakteristikurlji lu Njigoćin šî unđe voj va veđec?

Omolju je o bază frumuasă šî izvoru lu muzika lu Vlahi dî tradicîje. Numa în alt fijalj je  muzika dîla Žăgubica šî Kućiva  dîkăt aja la Njigoćin. Ka kum je šî muzika lu Rumunj în alt fijal dîkăt alu Vlahi. În amja lukrarje la muzika lu Vlahi dî tuoată vrijamja mam sprižonjat dî tradicîje. Šî în dzîava dî astîdz lukru, nu ka vro dată, numă învăc pră ajlalc, am amjej školarj.  Una dîn jej je o fată dî unsprăśe  anj karje kîntă numa muzikă lu Vlahi šî la festivalurj je întuată data la luoku al dîntînj, măkîră dîkă je ajej tată dîn Njigoćin, a zujtat ljimba vlahilor, dar muma ji din Kruševăc. Are talent dîn tuaće părcîlji.

Dar aja śe nuje totuna in suarta dî instrumjenturj ku karje să lukră să vijađe šî dar je flujeru maj batrîn instrumjent in krajurj unđe trajesk Vlahi?

Kînd vuorbim dî instrumjenturj, se koristuje măj ku samă flujeru, banda, armonjika, saksofuonu šî lapta. Tuaće îs ašća instrumjentur dîn lumnje. Moară sî dzîśem kî je flujeru unu dî lji maj batrînje instrumjenturj šî maj binje dîa vjarsu lu muzika vlahilor a batrînă dîn lumnje. Nuoj în anuastră vriamje nam avut dî la karje să învacăm, numa karje kum a audzît, nuje ka astădz kînd jiastă škualje, numa karje kum avut pućiarje să kunuaskă instrumjentu, sî vjažbuje, să îl înbogăcasă, să îl kunuaskă dîtuot. Astădz je înaltfijalj, ama jiastă mulc bunj ćinjerj flujeraš. Amijeu kolegă Bora Dugić, prîntu karje flujeru a pornjit sî fije maj kunoskut dîkăt întînj, a skris o mîndră dî karće ljegată dî asta. Puot sî dzîk kă je flujeru unu dîn or puaćefi šî baš maj batrîn instrumjent. Nu numa la Vlahi în Sîrbijă , numa šî în Makedonije šî Rumunjije. Puaćefi kă îs šî karăbilji, ama flujeru je sigurat.

Împreuna ku Boki Milošević în hală dî sport la Voždovac, la kîpatînju lu alje šapćedzăśilji dî anj vaku al trekut

Kum să faśe „ noăkompunujită“ muzikă vlahilor alu Velimir Velja Kokorić?

Kînd vuorbim dî aja še juo am fakut šî komponujitu lu źuokurj vlahilor, mam abatut la njiskar źuokurj pră kaje vrunu a kîntat. Nu cîn minće să fi uđit vrunjilji kum a fuost vrodată întrijag, numa ku kîtă vro frază, numa ka inspiracîja, pră karje juo ku amija šćirje profak ka o întrijagă muzikă. Aša źuoku Vlaški zov, inspiracîja la înśeput je o uvertiră, înśeat, fîrdă rităm dîtuot, karje să traźe prîn pađinj întră śuoś, dar maj amînat să învaljiašće źuoku vlahilor. Aja nu je plagijat, numa o inspiracîje la înśeput, dî să fije povasta kum juo am vrut. Jar kan aša je šî ku Homoljski uranak šî alće jar  aša mîndre inspiracîj.

Ac fuost prijaćinj ku Tihomir Paunović karje a murit dăkurînd, śe gîndurj bunje Vă ljagă dî jial ši pră karje šîmăj rac aljiaźe pră majstorije în kîntat?

Tihomir a fuost marje flujeraš ku prjeciznurj  šî ćisto tonurj. Trist mis kînd vuorbăsk, kă mult am lukrat amînduoj, amija ploćă adîntînj je baš duet ku jial, snimujită dă PGP RTS. Maj amînat am măj avut šîmăj. Jar aša, am avut mulće nastupurj amînduoj, am învacat unu dî la altu, ama amavut tuotnat aluj stil. Aja a fuost numa nijansurj, ama alja nijansur a fuost tarje marj. A uđit dîpă jial  muzikă ku marje vredujală dî ćinjerj flujeraš. Ar fi marje naruok să învijacă jiej kum am învacat noj dî la Sava Jeremić. A fuost mulc prjabunj flujeraš kum je Mikan Obradović. Jiastă bunj flujeraš prîngă Čačak, jiastă darîndu, să nu vuorbim dî Bora Dugić.

Asta skripsuarje je fakută în kuprinsu lu projektu „Kultura lu cînut minće: Vlahi kunoskuc- legjendă karje nu trîabuje sî să zaujće“ karje relizuje întînpinjala lumnji “Južna Karpatologija”.