Kultura dî cînunt minće uaminji isporijilor să cînje prîn poviješć dîn lumnje, skrisă kărc šî monografij, rađikaće znamjenj, snimujiće filmurj šî fakuće alće lukrurj dîn umjetnost, dat nume la uljic, tîrgurj šî aljelalće luokur întră tuoc, ama šî, śe je puaćefi maj ku fajdă daće nume lu ustanovurj šî institucîj. Una dîn alje maj batrînje ustanovă dî învacamînt în Sîrbije – Gimnazija în Požarjeuc, a pornjit ku lukru 1862. an pră ukazu lu Knezu Mihajlo, a dus numilji lu Jovan Šerbanović dî la 1959. an pînă 2001. an, dar škuala in Rănovîac, Krepoljin (ku odeljenja băška in sat Sige) šî Laznjica šî astădz duk aluj nume šî dau ăn gînd la vrjadu isorijilor  lu aăsta uom dîn okuolu lu Branićeva.

Škuala „Jovan Šerbanović“ în Laznjica

Karje a fuost uomu alu kuj nume duk atîća uljic, škualje šî kum ašća saće dî karje vuorbim au vjeză ku faca šî lukru lu Jovan Šerbanović?

Jovan Šerbanović ji fakut 1919. an în Laznjica, sat karje în aja vriamje a fuost maj marje šî maj învaljit pră luok karje astădz să kađe la opšîna lu Žăgubica.Sî šćije kă dzîaśe anj pîne nu sa fakut jial în aăsta luok în Omuolj  a fuost  mljin la aburj, dar în vriamja kînd Jovan a gaćit škuala pînă la aoptlja raz în sat a fuost patrudzăś dî muorj. Dî la muorari  dîn Laznjica Jovan ka kopilu a putut sî audă mulće miturj šî poviješć, majkusama în krajurilji vlahilorku mulće elementurj dî fantazîje, ama šî să audă lagjendurj dî Ivan Babejić – puaćefi maj kunoskut ajduk dîn aja vriamje în Kraljevină  Jugoslavije.

Pućem numa se înginđim kît aźutat la învaljitu lu ćudu lu Jovan ašća poviješć dî Ivan Babejić karje a fuost vispăr šî nu sa ćemut dî njimik, Laznjiśan karje ku anji a fuźit šî nu a fuost prins, dî karje dî maj mulće uorj sa vuorbit kă la omorîr žăndarji, dar karje jară sa proivitîn ajduśije, ar makîră în poviješć prîngă pjatra muori.

Kum guođ a fuost, Jovan dîpă śe a gaćit patru anj dî škuală, ka un škuolarj bun, aluj školajit a nađit în gimnazîje dî opt anj în Požarjeuc. Sa aratat ka un bun školarj šî în gimnazîje, dar kînd a gaćit matura a skris studij dî medicină în Beljigrad.

Škuala „Jovan Šerbanović“ în Krepoljin

În orašu almăjmară în Jugoslavije, prîngă învacamînt la škuală šî motivacîje sî aźuće lu lumnje, a învacat šî socîologija, în vriamja sluobădă, školarj in škuala mižlośină šî ćlan lu pokretu luktătorilor alu ćinjeriš, mult a śećit literatura dîn socijalizăm. A fuost vrianjik în organizacîja lu studenc šî a kîpatat sî fije în Komunističkă partije 1939, an. Jară în aăla an avut parće in demonstrăcîj alu studencšî a fuost bagat în apsă. Marje śinstă a kîpatat kînd la slobodzît dîn apsă, kă sa audzît kă să cînut vojnjiśešće kît la ispićit poljicîja.

La ferije sa dus în Požareuc, unđe je fakut, šî unđe a rasfirat idejurlji dî marksizmu šî matrijalu lu partije. Dî aja vrijamje a lukrat la întarjima lu organizacijulji lu skojevc în aăla luok šî la informisîtu lu lumnja dî aja śje ginđašće partija dî politika în dîržao šî inostranstvă.

Înkă ka student a fuost unu dîn aj dîn kap lu partije, a kînd sa apukat Adojlja ratu în lumnje, în florarju 1941. an šî unu dîn Komitjetu okruguluj KPJ dî Požareuc. Mulće lukrurj a fakut dî partije, dar šî ka uom învacăt a lukrat la ješîtu lu bilten dî propagandă „Vjastă dî šapće dzîlje“. În śirješarju, în aălă an a fuost  la Konferencîja partijilor în okrug  unđe sa astrîns aăja karje a organizujit ustanku partijilor în kraju lu Požareuc.

Znamănu lu Jovan Šerbanović în mižluoku lu Žăgubica

Dîpa aja pră al  ćînăr furtat Šerban, kum ja fuost poljikra dă kînd a fuost în gimnazîje, la luvat sufljitu lu  Îvan Babejić. A fakut mulće akcij lu partizanj, dîn karje je maj marje dîverzija fakută la îmanja dîržăvji Meminac, kînd  în  kopturarju îs  aprinsă uapće vagonurj  lu vojska lu Njemc. În  Odredu lu partizanj în Požareuc  a venjit în rapćunu  în 1941.an šî a fuost komesaru partijilor în ćeta lu Mlauva. În aja lună a avut šî merćigu aldîndtînj în soldacîje kînd a fakut dezarmarja lu žandarmj în aluor stanjică în Žăgubica. Pînă kînd a fuost anu gata ku aluj komandă a fuost bataje ku ćetniśi, karje în kraju lu Omolj a fuost majbun organizujic soldac în aja vrijamje. În o batarje, prînga Laznjiîa, întră ajlalc a perit šî al majćinar fraće lu Jovan.

Fotografija dîn digitalnă arhivă lu Zavičajni muzej Petroucu la Mlaua Ćetnjiśi dîn Omuolj, 19421943. an, autoru Dragiša Miletić dîpră Rudnjik

Ku Jovan Šerbanović odredu lu partizanj a uspit în tuaće batăji pînă la 1942.an. Atunśa lu  trupurlji lu kolaboracionišć  sa apukat sî aźuće šî oficîrji njemcăšć šî soldacî, šî a aźunîs vrijamja rîa dî ustanku lu Pokretu lumnjooslobodzăsk în Omolja. Odredu a perdut multă lumnje, dar Jovan Šerbanović la primovară a fuost înpuškat, ka šî la tuamna.  Dîpa aja la tras în Rănovăc, kî nu a fuost kadîr  maj mult dî bataje šî dî mersură lungă . Numa kum a fuost kadîr sî đija sîlă lu soldac, a auđit sî lukre în politikă pră tjeren. Moralu lu soldac a fuost marje kînd jial, karje a avut marje šćijarje în soldacîje šî partije, a fuost ku jej.  Atunśa marje bogacije a fuost aluj komincîje, ka šî aluj šćijarja dî mentalitjetu lumnjilor dîn aluj kraj.

Makîră dîka prîntu jinterjesu lu partije sa pazît dî batăje, kîta a faljit sî perjaskă dîla ćetnjiś la o pološće la Osanjica în florarju în 1943.anu. Numa în  6. koljindarju  în satu Sîge ćetnjiśî a uspit sî îl puškje. Prîntu aluj “jeroizîm în bataja ku dušmanji lumnjilor” Prezidijumu lu skupština lumnjilor FNRJ posthumnjik ja dat ordenu lu Heroju lumnjilor la 14.dzîavă în luna rîa 1949.an

Znamănu karje însamne luoku unđe a perit Jovan Šerbanović în satu Sige

Kasa unđe je fakut Jovan Šerbanović în Laznjica, prîntu ajej vredujală în arkiterktură je supt aparala lu Regionalni zavod dî aparatu lu znamănurj kulturilor în Smedăroa. Ka mošîja lu gluaćilji lu Šerbanović, în 2018. an je dată la găzdujit lu Zavičajni muzej lu Omolj karje je, mulcamînd lu finansîj dîn opšîna lu Žîgubica šî revizîja lu stručnjiaś dîn aăsta zavod dî aparatu lu znamănurj kulturilor, în ćimpu al 2020. a fakut restauracîja lu objekt dîtuot. Astădz kasa unđe je fakut Jovan Šerbanović în Laznjica je o parće dî băška alu Zavičajni muzej Omolje în Žîgubica.

Asta skripsuarje je fakută în kuprinsu lu projektu „Kultura lu cînut minće: Vlahi kunoskuc- legjendă karje nu trîabuje sî să zaujće“ karje relizuje întînpinjala lumnji “Južna Karpatologija”.