Najvažnije
How Good Of A Friend Are You Really?
Lu Vlahi, ka šî lu aljelalće etnicitjeturj, Ustavu lu Republikă Sîrbije garăntuje prauă la învacamînt pră ljimba mumi. Kînd să šćije aja, parćinarji lu Savjetu vlahilor, dîlok dîpă adusu lu azbukă vlahilor, ku grabu a lukrat la tunatu lu predmjetu „Vuorba vlahilor ku elemjenturilji dî kultură“ în škualje. Aja a fuost măj un paš nainće pră drumu kîtră standardizacîja ljimbi vlahilor karje adus njiskaj skimbarje kînd je trjaba dî învacamîntu lu Vlahi.
Învacamîntu Lu Vlahi pră ljimba mumi, ka šî alu aljelalće etnicitjeturj in Republikă Sîrbije, înfundarit je pră Zakuonu lu sistjemu dî învacamînt, Zakuonu dî škualje pînă la opt razurj šî Zakuonu dî savjeturj lu etnicitjeturj. Să koristuje dîn 2014. an, kînd 10 škualje în Sîrbije în parća lu Upravă škuolji Požarevcu šî Zăjiśerju a pornjit ka un pilot projekăt predmjetu dî aljes „Vuorba vlahilor ku elemjenturulji dî kultură“. În aăla almăjdîntînj anu škuolji aăsta predmjet a învacat 84 dî školarj.
Dî la înśeput în asta povastă je Daniela Pejčić, oćităluajka în škuală „Stevan Mokranjac“ în Kobišnjica la Njigoćin, karje învacă šî predmjetu dî aljes „Vuorba vlahilor ku elemjenturilji dî kultură“. În aăla an tuoc ajaj 25 dî školarj dîn atrijlja raz sa apukat ku învacatu lu aăsta predmjet.
„Niškît na fuost ljesnjik la înśeput să razloźim lu parinc dî śe să apukă ku aăsta predmjet. Nu nja kredzut, sa ćemut kă aja arje vro ljegatură ku politika, šî o sî fije marje grjeotaće dî kopij. Atunśa a fuost pruoblem kum o să vuorbim, kă jiastă maj mulće dijalekturj, pă am razloźit lu parinc kă o sî vuorbim ku dijalektu kum să vuorbijašće în anuostru kraj. Mult am lukrat, dar krijed kă sî amijalje kolegurj , ama a trăbujit să trijakă kîta vrijamje parincî să vadă šî încaljagă kă aăsta predmjet je dî aja sî să pazaskă tradicîja lu Vlahi šî alja duavă śasur pră stamînă maj mult nu o sî fije marje gjeotaće dî aluor kopij“, îj dîa în gînd lu Pejčić.
Daniela Pejčić
Ja razloźiašće kă dî aăsta predmjet a fuost planu šî programu karje a koristujit invacatorji, ka šî karće skrisă dă Milena Golubović, master etnologije šî antropologije. Prîngă aja aźutamînt, spunje, a kătat la parinc šî la aj maj batrînj în sat karje adus la škuală sfarurj batrînje, a povăstujit poviješć šî kînćośe karje îs trekuće dî la brînje la brînje.
Învacatu lu aăsta predmjet nuje numa invacatu lu skris šî śećit, kum a ginđit parinci la înśeput, numă măjnainće invacatu lu ljimbă prîn źuakă, kînćik šî dramatizacîje, farbujind in sljkovnic šî bojenś. Kopiji a venjt la śasurj fîrdă grižă, kă šî ocjenurilji dîn aăsta predmjet nus ku număr.
„Organizujit je aša dî školari dîn aldîntînj šî aduojlja raz nu învacă sluavilji, niś să śećaskă šî skrije, prîntu aja kă invacă sî skrije ćirilica šî latinica sîrbaskă šî nam vrut să îj buzmenjim. Njam kinujit sî faśem întuotdîuna să fije frumuos šî să lje fije drag lu kopij să vină la ašća śasurj. Ama avijem în minće kă nu aljeg kopiji ašća śasurj numa parincî, dar dîkă avijem bună sulukrarje ku parincî šî dîkă jej au vuoje aluor kopij să învijace ljimba lu aj batrînj, atunša je źumataće lukru ispravit. Kopiji numa trîabuje să vină la śasurj, dar noj oćitălji sî aflăm motivacîje, tuot śe nji trîabuje dî lukru ku jej“, spunje Pejčić šî dospunje kă în atrijlja raz kopiji să apukă dă skris šî śećit pră ljimba vlahilor.
Dîn lukru la śasur je fakută izluožbă „Papuša în puortu lu anuastră babă“
Iîtrunfijalj je šî šćirja lu Rozica Dragojlović, oćităluajkă în škuala „Slobodan Jović“ în Voluja la Kućiva, karje învacă „Vuorba vlahilor ku elemjenturilji dî kultură“ dă kînd je apukat ku aăsta predmjet în aja škuală, dîn 2016.an.
„În anji ajdîntînj maj mult mam abatut la vuorbă prîntu aja kă pucînj kopij a vuorbit ljimba vlahilor. Maj amînat, ku vuoje sî fije învacatu lu kopij tuot maj plaśiarnjik, maj mult mam întuors kîtră ađeturj šî tradicîje šî aja la primjerurj karje a putut să vadă kînd gođe a fuost zguadă. Prîntu tuaće tuot maj mulc školarj aljes aăsta predmjet dî aljes“, spunje Dragojlović.
Rozica Dragojlović
Almăjmare arătat dî bun lukru je aja kă interjesu li kopij dî învacatu lu aăsta predmjet dîn an în an a fuost tuot maj marje, sî astădz kopiji învacă ljimba vlahilor dî la aldîntînj pînă la aoptlja raz.
Rašît pruoblemu dî pucînj învacatorj
Lu Dragojlović îj dîa în gînd kă šî la înśeputu lu apukatu ku aăsta predmjet unu dîn pruoblemurj a fuost pucînj învacatorj. Ja razloźiašće kă je usluovu sî puată vrunu să învijacă „Vuorba vlahilor ku elemjenturilji dî kultură“sî šćije ljimba, sî fije lukratuorj în prosvetă šî sî ajbă sertufikat dî vrun seminarj karje a organizujit Savjetu vlahilor.
Astădz je aăsta pruoblem rašît kă prîn anji śe a trekut să cîn seminarurj dî nastavnjiś, šî śe je maj ku fajdă jiastă karje să interjesăsk. Autorka šî relizatorkă lu seminarj akreditujit dî nastavnjiś „Trijeś prîstă... Kunuašće vuorba šî kultura lu Vlahi“ je Milena Golubović, master etnologije šî antropologije.
„Dî duavă uorj a fuost seminarurj în anuastră škuală, maj întînj în 2017. an, dar aduojlja la kîpatînju lu źerarju 2023.an. Am fuost, jar aša, la seminarurj în Petrouc la Mlaua šî în Vlaolja, împreuna ku amijalje kolegurj“, spunje Dragojlović.
Învacamîntu dî învacatorj în Voluja
Fakutu lu planurj, programurj šî kărc – procjes karje înkă trajiašće
În źerarju 2019. an la sjednjica lu Odbuoru dî învacamînt alu savjetu Vlahilor adusă îs fakturj sî să dî atunśa nainće înojaskă kvalitetu lu învacamînt pră ljimba vlahilor šî sî să fakă un tjim în kuprinsu lu Savjet karje o sî ajbă lukru sî profakă kărcîlji în samă kî planurilji dî învacamînt šî ku rîndujala lu zakuon. Rozica Dragojlović šî Daniela Pejčić a fuost dî la înśeput în aăsta tim, împreuna ku Tatjana Dražilović šî Nemanja Ispirović.
„Lukru al măjdîntînj lu asta tjim a fuost faśiarja lu planurj šî programurj dă învacamînt kajre pînă atunśa nu a fuost, pă aša îs fakuće planurj šî programurj dî atrijlja, apatrulja, ašapćilja šî aoptlja raz. Lukru la kărc a fuost koźa grijau šî marje lukru. Prîngă rîndujit ku planurilji šî programurilji, am vrut în kărc bărabar sî fije tuaće dijalekturilji ku karje sî vuorbijašće. A trăbujit astrîns mult matjerjal dă ađeturj, tradicîje, praurmă vuorbe dîn lumnje, poviješć dîn lumnje šî teksturj alu autorj, dar atunśa tot aja sî să barbarjaskă ku anji lu kopij šî ku planurj šî programurj. Praurmă is fakuće kărcîlji dî la aldîntînj pînă la ašasîlja raz šî kărc dî lukrat dî aldîntînj, aduojlja šî atijlja raz. Karća dî apatrulja raz je šî dî lukrat, ka šî karća împreonată dă aśinślja šî ašasîlja raz“, razloźiašće Dragojlović šî dospunje kă ar trăbuji fakut nou tjim karje ar lukra la kărc dî ašapćilja šî aoptlja raz.
Produkturilji la karje sa lukrat maj mulc anj alu tjimu dă învacamînt
Šî Pejčić je întrovuorbă kă lukru la kărc na fuost ljesnjik šî dospunje kă mult lja aźutat idejurilji lu aljelalće nacîj pînă la karje aźuns prîn realizacîja lu seminarj împreuna karje îl kjamă „Kunoskutu lu anuaštre kulturj nacîjilor“, dar pră karje etnicitjetu vlahilor a akreditujit în sulukrarje ku Slovaśi, Bošnjiaśi šî Bunjeucî. Kum razloźiašće, dîn tot etnicitjetu kîtă duoj a realizujit pînă akuma seminarju prîngă Njigoćin în Kobišnjica šî Praova, Petroucu la Mlaua šî în sat Kisač în Vojvodina.
„Seminarju je organizujit aša dî să învacăm înji dî la alcî. Totnat dîn aluj sferă vuorbijašće dî aja pînă unđe aźuns ku planurilji šî programu, ka šî ku skrisu lu kărc. Prîntu Slovaś karje avut kărc nainća anuastră, am învacat dî la jej šî am fakut kărcîlji pră aluor modjel, dar akuma pră anuostru modjel lukră alće etnicitjeturj“, dî la injimă spunje Pejčić.
Śe să înskimbă dîpă standardizacîje?
În aja vriamje, sa fakut pućiarje šî ljimba vlahilor sî să standardizuje în brumarju 2022. an. Kum spunje Rozica Dragojlović, prîntu aja o sî să înskimbe numilji lu predmjet kă je apukată inicijativa la rîndujiće institucîj.
Spusu „vuorba“ să înskimbă în spus „ljimba“, aša šî predmijetu daiś nainće o să îl kijame „Ljimba vlahilor ku elemjenturilji dî kultură“.
Kînd vuorbim dî plan, pruogram, kărc šî învacat lu aăsta predmjet, spunje, nu se înskimbă pra mult kă tuot je fakut pră azbuka vlahilor karje je adusă. Ja ašćaptă kă asta o să adukă pînă la maj mult interjes lu parinc šî kopij dî învacatu lu aăsta predmjet.
Predmjetu karje înkă îl kijamă „Vuorba vlahilor ku elemjenturulji dî kultura“ în aăsta anu škuolji învacă maj mult dî 700 dî školarj în 21 dî škualje în Sîrbije. În okuolu lu Branićeva aăsta predmjet să învacă în škualje în saće Voluja šî Turija (opšîna lu Kućiva), Srjednjeva (opšîna lu Građešća), Laznjica šî Kîrpoljinu (opšîna Žîgubica), Rănovăcu (opšîna Petrouc la Mlaua), šî Boževăcu (opšîna Crnića Mikă).
Novica Janošević, presjednjiku lu Savjetu vlaholor, spunje kă standardizacîja ljimbi daškiđe sîmaj o pućiarje – învacamînt dîtuot pră ljimba vlahilor. Ama, aja je akuma dăparće, śuava śe pućem sî faśem ama nu îndată, kă trîabuje, întră aljelalće, măjîntînj školajit învacatorj karje ar învaca tuaće predmjeturj pră ljimba vlahilor. Asta, kum spunje Janošević, Savjetu vlahilor o să lukre mulc anj.
Asta skripsuarje je fakută în kuprinsu lu projektu „Drumu al lung lu standardizacîja ljimbi vlahilor - śe šî kum daiś nainće?“
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
