„Starčevljanke“, „Mndre“, „Zlatne ruke“, „Gergina“, „Topolovčanke“, „Ranovački izvor“, „Etno dame“, „Homoljke“, „Stamničanke“, „Nezaborav“ šî sekcîja dă lukrat în mînj lu KUD“Štule“. Aluor kreativă să vijađe la tuot pašu, dar pazîtu lu mošîja dă kultură  provinje dîn aluor ruolă în vakurj să pazaskă kasa , ađeturlji šî aša să învacă generăcijurlji mej ćinjerj“, spunje anuastră suvorbituoarjă.

„La Vlahi mujarja ji stobuoru lu kasă, mult să poštujašće šî cijanuje. Pućarje šî kreativă afla în kasă undje je kulkušu dî vredujala lu kultură, karje să pazăšće ku generăcijurlji. Pînă la uopt anji înainće, aktivacîja lu mujerj afuost, ma nu sa vadzut, a fuost pră marźină. Kînd sa înfundat înprionărurlji, atunś avut šî aluor imidž šî a putut să să arăaće ka purtatuori lu tradicîja vlahiluor. Jialje arată lu lumnje aluor produkturlji dă tradicîje, šî gaćitu dă batrănjacă, fak mulće  karje śija , au revije dî muodă  în karje îs cuoaljilji ku motivj dîn tradicîje, fak izluožbe ku eksponaturj dî etnografijă, kată kînćiśe dă batrănjacă šî astrîng kîntatuorj, dar đijas îs šî  în kapu lu drustă dî kultură  unđe învacă pră aj ćinjerj źuokurlji šî kînćišilji dalji batrînje“, razloźjăšće Gržoboć Pavlović.

În dzîăśe anj karje a trekut, mult sa lukrat la aja să šćije Vlahi aluor identitjet. Mujerîlji šî înpionărurlji lu mujerj   a avut mejmare ruolă. O să va spun un primjer. Înainće mam dus în Starćeva, satu la Petrouc la Mlaua, mi  să înparît kă je pustînj. Dă kînd să  înfundat înpreonarja lu mujerj „Starčevljanke“, satu a învijat, mi să  înpare kă în tuotă dzîoăva  să întîplă  śuoăa. Mujerîlji organizîrjesk šî ašćeptatu lu Anu al nou în Kasa dî kultură  în sat, a fakut mini muzej – kuotu vlahilor, lukră la pastratu lu tradicîje, drumîje darîndu prîn Sîrbije šî promovăsk aluor kultură. În aăsta sat jastă šî drustă dî kultură“, dzîśe Đokić šî dospunje kî je aša šî  în Kladuruova šî  în Kobilja.

,,Nastavnjica dă vuorba sȋrbijašće ȋn škuoala pȋnă la opt razurj ȋn Melnjica, karje ȋj  dȋn etnicitjetu valhilor, asnimujit ku kopiji kum sa fakut nunta vrodată. Am fuost ku jej pȋnă a snimujit šȋ am vădzut kă lu kopij lji drag să ajbă parće ȋn aja šȋ măj śuoava śe je preće, ȋn aja dzȋvă kopiji atrăjit aluor kultură pră vuorba vlahilor. Trăabuje să fije vrunu karje osă pornjaskă šȋ să ȋnđeamnje kopiji. Ađeturilji dă bătrȋnjacă ȋntȋnpinaće ku noj tehnoluogij je bună tjehnjikă dă naveđit kopiji šȋ ćinjerišu'', ginđiašće Đokić.

,,Avijem dăkurȋnd  ku noj duoa fijaće ćinjere šȋ am vrja să nje vină šȋmăj ćinjeriš. Avijem o fećică  dă šasă anj karje ji măjćinără  šȋ mijarźe ku nuoj dărȋndu'' , nje spunje Bošković.

,,Jeaste pruoblem šȋ ȋn drusturj dă kultură šȋ ȋn ȋnprionărurilji  kă tuot ȋs măjpucȋnj prȋntu dus, mejȋndată daj ćinjerj, dȋn dȋržaue kătȋnd dă lukru. Lu tuotnat ji mejpreće lukru da rădăšinjilji să păzȋăsk ȋn injimă. Jeastă vro dzȋaśe anj dă kȋnd  apornjit să să fakă drusturj dă kultură šȋ ȋnprionărurj ȋn inostranstvă karje mult lukră šȋ arată mošȋja lu kultură.Vlahi ašćut prȋn vakurj să pazaskă aluor identitjet šȋ niśkȋnd nu osă să pjardă, ama ji ȋntrăbarje unđe osă trăjaskă măjmulc. Ćinjerišu vrija să ajbe lukru sigurat. Au vuoje să aflje dă lukru fȋrdă partjije šȋ să puată să trăjaskă dȋn aluor lukru. Motivacȋja lu dȋržauă să să fakă măjmulće gluaće , aźutămȋnt să daškidă aluor lukru, ar puća să aźuće lu ćinjeriš să uđaskă unđe ȋs fakuc'', ginđiašće Snežana Gržobić Pavlović.

,,Kȋt pućem să oprim Vlahi aj ćinjerj să nusă dukă  dȋkă păzȋm anuastră kultură ȋn dȋržauă - ȋj marje ȋntabarje, kă prȋn istuorije  prȋntu ekuonomije afuost mejmultă emigracȋje lu Vlahi, jej ȋntotdȋuna sa dus să trăjaskă unđe ji măjbun, da aluor identitjet dȋ etnicitjet puot să păzaskă šȋ ȋn altă dȋržauă. Ginđesk kă Vlahi karje trăjesk ȋn alće dȋrževj pazăsk aluor identitjet dȋ etnicitjet măjbun dȋkȋt nuoj  aiśa, kă nuoj trăjim ku aja ȋn tuată dzȋva, da jej ȋs akoluo ku altă lumnje šȋ dă aja au vuoje să păzaskă aluor rădăśinj. Kȋnd am vrut anuastră mȋnkarje dă batrȋnjacă ,,žumjară''să punjem pră listă lu mošîja dȋ kultură njematerijalizujitǎ, śe am šȋ fakut, ,,gastarbajteri’’atunśa ma spus kă jej ȋn inostranstvă afijert ,,źumjară’’ dă aluor priaćinj šȋ kunoskuc. Jar aša ȋs ȋntȋnpinac ȋn društvurj dă kultură šȋ pazăăsk šȋ arată aluor kultură lu altă lumnje’’, ginđijašće Đokić.

,,Ginđesk kă akuma kopiji dȋn saće nus duornjiš dȋpă njimik kă au pućiarje  să să dukă ȋn oraš kȋnd vrjeu. Lu ćinjeriš măjmult lje trȋabuje să kunoašćem  aluor lukru, prȋn projekturj šȋ aźutămȋnt  dȋržaua să lje fakă pućiarje  dă  lukru šȋ unđe  să vindă aluor bukaće. Kȋnd dȋržaua ar aźuta ginđesk kă ȋn sat ar fi mejbun. Ȋn alće dȋrževj lumnja mult cjeanuje lukru ȋn mȋnj šȋ bukaćilji dȋn sat šȋ dȋržaua aźută lu ćinjeriš să uđaskă ȋn sat’’, spunje Bošković.