How Good Of A Friend Are You Really?
Mănifestăcijurlji, lukru în drustă dî kultură, înprionarja lu mujerj šî întarjimja lu ruolă alu mujerj karje îs stuborju lu kasă – kît ku aja să puoće înskimba ginđijarja lu aj ćinjerj Vlahi să uđaskă aiś, în Sîrbije?
Manifestăcijurlji karje au Vlahi mejdo în tuot satu în parća lu Branićeva, îs un modul să să pazaskă ađeturlji lu Vlahi, tradicîja šî kultura, în aja mejmare lukru au drušćilji dă kultură šă înprionărurlji lu mujerj.
KUD „Vuk Karadžić“ dîn Stamnjica – Źuokurlji vlahilor
Snežana Gržobić Pavlović afuost în Savjetu Vlahilor dădauorj koordinatuorj dă manifestăcijurj. Dă aja vrijamje ja a popisujit tuoće manifestăcijurlji šî institucijurlji dî kultură în 18 opšînj în Sîrbije la răsarit. Tuot je aja în publikacîje“Mapa aktuelnih vlaških kulturnih manifestacija u Istočnoj Srbiji“(„Mapa lu manifestăcijurj dă kultură vlahilor în Sîrbije la răsarit“).
Pomana la patrudzîaśilji – slubadzîtu lu apă
În okrugu lu Branićeva astîdz jastă prîngă duadzăaś dă manifestăcij alu Vlahi. Să puoće sîmcî fundamîntu lu nuoj drusturj dă kultură, ka šî înprionărj lu mujerj, karje afirmisăsk tradicîja šî pazăsk identitjetu vlahilor. Njiś o manifestacîjă nu să puoće faśa frîdă mujerj, spunje Snežana Gržobić Pavlović.
Snežana Gržobić Pavlović
„Înprionărurlji lu mujerj îs organizatuorj, dar dî mej mulće orj îs realizatuorj šî parćinarurj, kum îs:
„Starčevljanke“, „Mndre“, „Zlatne ruke“, „Gergina“, „Topolovčanke“, „Ranovački izvor“, „Etno dame“, „Homoljke“, „Stamničanke“, „Nezaborav“ šî sekcîja dă lukrat în mînj lu KUD“Štule“. Aluor kreativă să vijađe la tuot pašu, dar pazîtu lu mošîja dă kultură provinje dîn aluor ruolă în vakurj să pazaskă kasa , ađeturlji šî aša să învacă generăcijurlji mej ćinjerj“, spunje anuastră suvorbituoarjă.
Ja krijađe kă mujarja la Vlahi are mare ruală šî prîntu aja întarjimja lu ajej ruolă ji fundamjentu dă pastratu lu tradicîje, a šî dă pazîtu lu kăaš dă pustîje.
Ruolă lu mujarje ji fundamjentu dă pastratu lu tradicîje
„La Vlahi mujarja ji stobuoru lu kasă, mult să poštujašće šî cijanuje. Pućarje šî kreativă afla în kasă undje je kulkušu dî vredujala lu kultură, karje să pazăšće ku generăcijurlji. Pînă la uopt anji înainće, aktivacîja lu mujerj afuost, ma nu sa vadzut, a fuost pră marźină. Kînd sa înfundat înprionărurlji, atunś avut šî aluor imidž šî a putut să să arăaće ka purtatuori lu tradicîja vlahiluor. Jialje arată lu lumnje aluor produkturlji dă tradicîje, šî gaćitu dă batrănjacă, fak mulće karje śija , au revije dî muodă în karje îs cuoaljilji ku motivj dîn tradicîje, fak izluožbe ku eksponaturj dî etnografijă, kată kînćiśe dă batrănjacă šî astrîng kîntatuorj, dar đijas îs šî în kapu lu drustă dî kultură unđe învacă pră aj ćinjerj źuokurlji šî kînćišilji dalji batrînje“, razloźjăšće Gržoboć Pavlović.
Învacatu pră aj ćinjerj dă tradicîje
Danica Đokić, etnoluogu šî savjetnjiku în „ Narodni muzej“ în Požareuc, jar aša înginđašće kă în învacatu dî identitjetu vlahilor mejmare ruolă are mujarja, kă ja ji stobuoru lu kasă, prîntu śă je aša spunje šî o vuorbă karje sa vuorbit dă damult în lumnje: „ Dă unđe cî mujarja da akoluo iš šî tu“.
Danica Đokić
În dzîăśe anj karje a trekut, mult sa lukrat la aja să šćije Vlahi aluor identitjet. Mujerîlji šî înpionărurlji lu mujerj a avut mejmare ruolă. O să va spun un primjer. Înainće mam dus în Starćeva, satu la Petrouc la Mlaua, mi să înparît kă je pustînj. Dă kînd să înfundat înpreonarja lu mujerj „Starčevljanke“, satu a învijat, mi să înpare kă în tuotă dzîoăva să întîplă śuoăa. Mujerîlji organizîrjesk šî ašćeptatu lu Anu al nou în Kasa dî kultură în sat, a fakut mini muzej – kuotu vlahilor, lukră la pastratu lu tradicîje, drumîje darîndu prîn Sîrbije šî promovăsk aluor kultură. În aăsta sat jastă šî drustă dî kultură“, dzîśe Đokić šî dospunje kî je aša šî în Kladuruova šî în Kobilja.
Etno kuot lu Vlahi în Kasa dî kultură în Starćeva
Pră ajej vuorba mejaktivă je generacîjă a mižlośină alu Vlahi, jej îs puortatuorj, dar jastă šî daj ćinjerj, mejmulc în înpreonărurj dă folkluor karje aša pazăsk kultura, ađeturlji šî tradicîja.
Nja spus un primjer kum să în škuolă în Melnjica pazăšće identitjetu vlahilor.
,,Nastavnjica dă vuorba sȋrbijašće ȋn škuoala pȋnă la opt razurj ȋn Melnjica, karje ȋj dȋn etnicitjetu valhilor, asnimujit ku kopiji kum sa fakut nunta vrodată. Am fuost ku jej pȋnă a snimujit šȋ am vădzut kă lu kopij lji drag să ajbă parće ȋn aja šȋ măj śuoava śe je preće, ȋn aja dzȋvă kopiji atrăjit aluor kultură pră vuorba vlahilor. Trăabuje să fije vrunu karje osă pornjaskă šȋ să ȋnđeamnje kopiji. Ađeturilji dă bătrȋnjacă ȋntȋnpinaće ku noj tehnoluogij je bună tjehnjikă dă naveđit kopiji šȋ ćinjerišu'', ginđiašće Đokić.
Ȋnprionarja mujerilor ''Starčevljanke''
Ȋnprionarja mujerilor ''Starčevljanke'' lukră śinś anj šȋ apornjit ku kȋća mujerj da akuma jeastă prȋstă doadzăś šȋ ćinjere šȋ măjbătrȋnje. Ku marje vrjedujală arată aluor sat dărȋndu prȋn Sȋrbije, larźesk tradicȋja dȋn aăesta kraj arătȋnd mȋnkarje dă bătrȋnjacă, ađeturj, źuokurj, kȋnćiśe.
,,Avijem dăkurȋnd ku noj duoa fijaće ćinjere šȋ am vrja să nje vină šȋmăj ćinjeriš. Avijem o fećică dă šasă anj karje ji măjćinără šȋ mijarźe ku nuoj dărȋndu'' , nje spunje Bošković.
Tanja Bošković predsjednjica lu ȋnprionarja mujerilor ''Starčevljanke''
Prȋntu momjentu lu ekonuomije Vlahi măjȋndată să duk dȋn Sȋrbije da dȋržaua, opšȋnjilji unđe jej trăjesk šȋ Savjetu Vlahilor trȋabuje mult să să kinuje să ȋj oprjaskă aiśa. Ku ekonuomija măjbună ar fi măjpucȋnă emigracȋje, ama šȋ măjmarje draguostă dă lumnja ku karje trăjim are marje vredujală dă asta procjes, šȋ aja kȋt dă kȋta să puaće dȋkă să ȋnskibă gȋndurilji lu ćinjeriš kă ji aluor tradicȋje šȋ identitjetu vlahilor ȋn Sȋrbije măj ku fajdă dȋ uđit aiśa. Asta ji lukru kare trȋabuje să fakă ćinjerišu. Dȋkă jej uđjesk ȋn dȋržauă osă fije šȋ Vlahi ȋn asta kraj.
,,Jeaste pruoblem šȋ ȋn drusturj dă kultură šȋ ȋn ȋnprionărurilji kă tuot ȋs măjpucȋnj prȋntu dus, mejȋndată daj ćinjerj, dȋn dȋržaue kătȋnd dă lukru. Lu tuotnat ji mejpreće lukru da rădăšinjilji să păzȋăsk ȋn injimă. Jeastă vro dzȋaśe anj dă kȋnd apornjit să să fakă drusturj dă kultură šȋ ȋnprionărurj ȋn inostranstvă karje mult lukră šȋ arată mošȋja lu kultură.Vlahi ašćut prȋn vakurj să pazaskă aluor identitjet šȋ niśkȋnd nu osă să pjardă, ama ji ȋntrăbarje unđe osă trăjaskă măjmulc. Ćinjerišu vrija să ajbe lukru sigurat. Au vuoje să aflje dă lukru fȋrdă partjije šȋ să puată să trăjaskă dȋn aluor lukru. Motivacȋja lu dȋržauă să să fakă măjmulće gluaće , aźutămȋnt să daškidă aluor lukru, ar puća să aźuće lu ćinjeriš să uđaskă unđe ȋs fakuc'', ginđiašće Snežana Gržobić Pavlović.
Šȋ Danica Đokić ginđiašće ka Snežana kă pazȋtu lu tradicȋja nuje dastul să să oprjaskă Vlahi aj ćinjerj ȋn dȋržauă, kă jej să duk akuolo unđe au mejbunje usluovurj dă traj šȋ akuolo să astrȋng.
,,Kȋt pućem să oprim Vlahi aj ćinjerj să nusă dukă dȋkă păzȋm anuastră kultură ȋn dȋržauă - ȋj marje ȋntabarje, kă prȋn istuorije prȋntu ekuonomije afuost mejmultă emigracȋje lu Vlahi, jej ȋntotdȋuna sa dus să trăjaskă unđe ji măjbun, da aluor identitjet dȋ etnicitjet puot să păzaskă šȋ ȋn altă dȋržauă. Ginđesk kă Vlahi karje trăjesk ȋn alće dȋrževj pazăsk aluor identitjet dȋ etnicitjet măjbun dȋkȋt nuoj aiśa, kă nuoj trăjim ku aja ȋn tuată dzȋva, da jej ȋs akoluo ku altă lumnje šȋ dă aja au vuoje să păzaskă aluor rădăśinj. Kȋnd am vrut anuastră mȋnkarje dă batrȋnjacă ,,žumjară''să punjem pră listă lu mošîja dȋ kultură njematerijalizujitǎ, śe am šȋ fakut, ,,gastarbajteri’’atunśa ma spus kă jej ȋn inostranstvă afijert ,,źumjară’’ dă aluor priaćinj šȋ kunoskuc. Jar aša ȋs ȋntȋnpinac ȋn društvurj dă kultură šȋ pazăăsk šȋ arată aluor kultură lu altă lumnje’’, ginđijašće Đokić.
Tanja Bošković ku amăjćinără ȋn Ȋnpreonarje ,, Starčevljanke’’
,,Ginđesk kă akuma kopiji dȋn saće nus duornjiš dȋpă njimik kă au pućiarje să să dukă ȋn oraš kȋnd vrjeu. Lu ćinjeriš măjmult lje trȋabuje să kunoašćem aluor lukru, prȋn projekturj šȋ aźutămȋnt dȋržaua să lje fakă pućiarje dă lukru šȋ unđe să vindă aluor bukaće. Kȋnd dȋržaua ar aźuta ginđesk kă ȋn sat ar fi mejbun. Ȋn alće dȋrževj lumnja mult cjeanuje lukru ȋn mȋnj šȋ bukaćilji dȋn sat šȋ dȋržaua aźută lu ćinjeriš să uđaskă ȋn sat’’, spunje Bošković.
Vlahi nu o să să pjardă kă unđe guođ va fi jej păzăsk aluor ađeturj, tradicȋja šȋ kultura, ama jeastă frikă kă osă să pjardă dȋn asta kraj. Dȋržaua šȋ Savjetu Vlahilor trȋabuje să aflje kum să ȋj oprijaskă să uđaskă ȋn aluor dȋržauă ȋn Sȋrbije. Pazȋtu lu tradicȋjă šȋ dȋkă tuot măjmulc, măjkusama ćinjerj, tună ȋn ȋnprionărurj šȋ ȋn društvurj dă kultură lu ćinjeriš ji să faśe šansă să ȋncăljagă aluor rădăśinj šȋ aja să lje aźuće să pomenjaskă duoru dă uđit ȋn aluor dȋržauă. Mujarja are marje vredujală šȋ baš mujerilji Vlahilor afăkut un paš ku fajdă nainće kȋtră ȋnteritu lu svjestu dă nacȋje. Puaće fi kă je asta mik paš, ama ku marje fajdă, kă dă vrunđiva muară să pljekăm, a vrijamja osă arȋaće dar osă uđaskă Vlahi să tejaskă ȋn asta kraj.
Asta skripsuarje dî medije je fakută în kuprinsu lu projektu „DÎKǍ ĆE DUŚ, NUOJ NUOSǍMǍJ FIM – kum să oprim ćinjerišu Vlahilor să nusă dukă’’prǎ karje sufinansirjeašće Ministarstva dă kultură šî informisît prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2019.an.
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.