Najvažnije
How Good Of A Friend Are You Really?
Tradicîja lu Vlahi ji o parće dă găzdaluk lu kultură dîn mošîje în Sîrbije.Trîabje măj marje motivacîje lu Vlahi să mînje aluor kopij să învijacă „Vuorba šî kultura Vlaha“ kum ar puća pră ljimba mumi să fakă nuoă kultură, sî skrije aluor istuorije šî să pazaskă aluor etnicitjet.
Vlahi a dobînđit pućiarje 2013.an sî skrije aluor kopij să învijacă „Vuorba šî kultura Vlaha“. Makîră dîkă asta mult ašćeptat, interesujitu lu ćinjerišu Vlahilor sî lje învijacă kopiji vuorba lu aluor aj batrînj, ji njekredzut pucîn. În saće unđe măjmult trăjesk Vlahi, a în regionu lu Branićeva jeastă 64, măjmult îngrižadză pucîn raspuns šî fîrdă vuoje, śe nje spunje kă nuje kît trîabje tarje minća dă kadzut la etnicitjet, kultură, tradicîje šî vuorbă.
Savjetu Vlahilor dî la 2010.an aluj lukru măj ku sama abaće la pastratu lu vuorba vlaha, a măj preće în aăstă lukru ji Odbuoru dî învacamînt. În sama ku zakuonu a fakut luok sî să apuśe ku învacamîntu pră ljimba mumi, invacînd predmjetu dă aljes „Vuorba šî kultura Vlaha“.
În aja vrijamje în kapu lu Odbuoru dî învacamînt afuost Slobodan Golubović, karje are lungă profesije în învacamînt.
„La întînjala lu Savjetu Vlahilor , 24.01.2012.an, ji adusă skrisuarja vlahilor în ćirilicǎ šî latinjicǎ. Dîpa aja ji adus Planu šî Programu dî „Vuorba šî kultura Vlaha“ dî aldîntînj, aduojlja, atrijlja šî apatrulja raz în škuala mikă. Seminaru al măjîntînj dî nastavnjiś, ku cilju sî învijacă śe trîabje dă învacat vuorba vlahilor, a fuost 2013. an în Njegoćin. Tatjana Dražilović, magistăr dî metodikă šî pedagogije, ka šî Milena Golubović, master dî etnoluogije šî antropoluogije, stručnjaś în aluor profesije a cînut aăsta seminarj. Prîstă Institutu dî înojit învacamîntu šî vaspitanja akreditujit ji seminarj „Trjeś prîstă... kunoašće vuorba šî kultura vlahilor“, dî întuotdîuna învacat lu nastavnjiś. Autoru lu seminarj, ka šî autorkă lu a măjîntînj karće ji Milena Golubović. Măj întînj programu ji odobrit dî 2014/2015. anu škuolji“, spunje Golubović.
În 2014.an ji štămpujită šî dî la Ministarstva dî învacamînt odobrită a măîntînj karće dî învacat šî kunoskut ku vuorba šî kultura Vlaha. Pînă nu sa apukat aăsta predmjet dî aljes, în anu aldîntînj sa lukrat un prjekt dî pruobă. La kîpatînju lu tuot anu škuolji, în tuaće škualjilji să faśe o întăbarje întră parinc sî să šćije karje ji interesujit dî învacat „ Vuorba šî kultura Vlahilor“ în anu śe vinje.
Šî prîngă aja, podatkurilji nje spun kă nuje marje interjes lu parinc sî învijacă aluor kopij vuorba šî kultura vlahilor.
Golubović ji šî autor lu vuorbarj dî pră ljimba vlahilor pră limba sîrbaskă šî dă pră ljimba sîrbaskă pră ljimba vlahilor, brošură „Vorbăsk vuorba vlahilor“ šî karće dî kopij „Panda învacă kung-fu“.
Tatjana Dražilović dî la înśeput a tunat în procesu lu învacamînt Vlahi pră ljimba mumi ka o parće dî tjim karje a cînut seminarju dî învacat nastavnjiśi sî lukre aăsta predmjet šî ka autoru lu karće dî lukrat. Akuma ji angažujită ka koordinatuoru lu o grupă dî sprimitu lu nuoj kărc šî kărc dî lukrat dî kopij în škuala mikă, înpreuna ku Rozica Dragojlović, Daniela Pejčić šî dr Nemanja Ispirović.
„Ji aljes u tjim mult bun šî vrijanjik, kum în lukru la škuală aša šă în pastratu lu tradicîje šî kultură Vlahilor, etnicitjet în karje njisăm tuoc. Asta tjim narje nadležnuost dî adusurj niś nu nje abaćem ku strategij. Avijem rîndujit lukru šî nje cînjem dî ciljurj karje njis daće“, razloźašće Dražilović.
Kîtă fajdă arje învacatu pră ljimba mumi în sistjemu dî învacamînt în Sîrbije šî śe fajdă au Vlahi dî aja, spunje:
„Ginđesk kă mult njam mutat nainće šî ku fajdă în istuorije ji apukatu ku aăsta învacat în škualje makăr šî ka un predmjet dî aljes šî numa în alja škualje unđe kopiji sa interesujit šî unđe afuost vuoje šî usluovurj dî lukru. Asta nuje învacat pră ljimba mumi kum trîabje să fije, ama nu mićikuljadză fajda dî pornjit ku asta kurs. Juo am fuost školarj în sat vlasăsk unđe nam kućedzat ku ajlalc kopij sî vuorbim vuorba vlahilor niś la uđine a šimej pucîn la śasurj. Dăspră aja a pornjit un trend pră karje ji rušînje sî să vuorbaskă vuorba vlahilor, pă parincî tuot măj mult a învacat aluor kopij dă miś numa sîrbijašće sî nu fije însamnac. Astădz je înaltfijalj- avijem învacamînt jar în aja škuală, ku duoa śasurj pră stamînă unđe trîabje sî să vuorbaskă vuorba vlailor šî dî Vlahi, sî kućadză šî nuje rušînje, numa njisăm maruoš dîśe njis o parće dî nacîje în kare njisăm fakuc“, dzîśe ja šî dospunje:
Grupa karje sprimjašće nuoj kărc ku aj măjmarj în Savjetu Vlahilor
„Vlahi akuma au pućijarje să pastrijadză aluor kultură, să pazaskă aluor identitjet šî să skriu literatură pră karje o sî pastradză dî zaujtat dî generăcijurj karje o sî vină, să nu lji fije rušînje dî aluor vică ma să lukre tuot numa să învjacă ađeturilji, krijeđijarje šî tradicîjă dî batrînjacă. Vlahi dîpă mult ašćetet puot să ajbe pravă ka šî ajlalće etnicitjeturj, šî pućijarje sî pazaskă dî perđijarje mare bogacîje dî istorîje šî kultură karje sa ku vakurj fakut šî pazît.“
Tatjana krijađe kî mejmulc Vlahi nu skriu ku aluor sluove prîntu mulće karje śija, trîabje bun sî să aflje prîntu śija. Ajej šćijarje nje spunje kă dîntro parće mulće brînje nu avut pućijarje să skrije pră ljimba Vlahi ka pră ljimba mumi šî akuma jiastă o greotaće prîntu njekunošćarje, ćemjarje sî nu să grešaskă, konfuzîjă kînd dîntrodată vijedz kă je skris aja śe numa cî sa spus. Dîn ajlaltă parće, mulc înginđijesk în mulće fijalurj, jastă politizacîje, njeđirjipće informăcîj, šî aja nji aduśe la aja sî nu să lumnja interesaskă dî asta tijemă.
„Ku tuot mej mare număr dî škuolarj karje învacă o să avjem mej mulc Vlahi karje skriu pră aluor ljimbă, nu numa škuolarj, ma šî aluor parinc šî tuot okoljišu. Dîprourmă, aăsta procjes ji merekuc šî multă vrijamje îj trîabje. Dîkă tuoc faktorurlji în procijesu dî implementacîje lu skrisu lukră introuna, dar ku un cilj, o să fije šî rezultat“, spunje ja.
Mult ćinjeriš nu văd perspektivă în skrisu pră ljimba vlahilor, šî atunśa njiś nu au motivacîje să skrije aluor kopij la aša îvacamînt. Alu Tatjana ljimba mumi ji ljimba Vlaha, da unđe šî šćije kî ji asta ljimba apruopje lu ljibma lu latinj, dar šî lu ajlalće ljibe romanješć. Ja dzîśe kă ku kunošćijarja lu asta ljimbă măj ušuor sî învacă vro ljibă dî karje a vuorbit.. Ku skrisu să faśe pućijarja sî să ajbe literatură karje puaće să vadă publika.
Tatjana Dražilović (dî đirapta) în drustă ku Slobodan Golubović šî Milena Golubović
În ralizacijă lu projektu dî învacarja lu Vlahi pră ljimba mumi, măjmare pruoblem ji motivacîja lu parinc karje nu vrijeu să skrije aluor kopij la aša învacamînt. Tatjana Dražilović la asta situacije kată dî mej mulće părc.
„Parincî o să skrije aluor kopij să îvijacă asta predmjet numa dîkă au nađijarđe în oćitîlj, dîkă lji să prezijantuje asta predmjet ku afirmacîje, dîkă jej să află în aja. Škuola o să organizuje îvacatu dîkă să puoće, dîkă are oćitîlj, dîkă jaste vuoje la aăja kadrulj karje aduk odlukă (măjînaiće la dirjektoru lu škuolă, la uprava dî škuolje...). Număru dî parinc karje au vuoje să puoće înmarji ku bună infomracîje, ku bun îvacat šî ku aratatu lu „primjeru dî bună praksă“, spunje jia.
Basnurj skrisă pră ljimba vlahilor
Dîn ajej šćijarje ja nji spunje kî kopiji au interjes dî asta fijalj dî învacamînt, kî śijasurlji îs ku źukarje šî fakuc aša sî nu lji fije lu kopij grijau. Jia spunje kă dî să fije măj mulc ku interjes trîabje sî să fakă bunje kărc, să fije śijasurlji ku dinamikă, šî să fije oćitîlji kalumja.
„Pućijarja sî să învijacă asta predmjet ji , măj înainće, pravă karje au tuoc pră Ustav. Aja ji vuoja lu un etnicitijet sî fije tuotuna ka šî ejlalc, dar šî vuoje să arăće aluj potencijal šî tradicîje, nu să fije stigmatizît ku okoljišu. Asta ji prilikă sî să etnicitjetu vlahilor rađiśe dîn inercîje în karje ji ku vakurlji pînă la pijadestalu unđe o sî fije maruos ku aluj identicijent“, do spunje jia.
Tatjana ji doktorantu dî naukurj lu politikă šî dirjektuor lu înprionarje“Zvezda“
„Dar ji aja trijabujala lu dîržauvă, aja trăbje să întrabăm pră aăja karje fak politika. Dar ji aja bun dă etnicitjetu vlahilor- je bun, kă aša sa înśeput ku afirmacîja lu Vlahi šî ku pastratu lu aluor kultură šî tradicîje, dar šî ku kreacîje lu nuoj realizăcij šî lukrărj, ku karje anuoastră kultură o să dobînđijaska šî la kvalitjet šî la kvantitjet. Vakurlji dîpa nuoj a adus în njeîtorśijarje bogacîja dî mošîje, akuma jistă pućijarje sî să afirmisaskă nuoj kreatuorj šî aluor lukrarje să pućem să skrijem šî să lasăm în mošîje lu brînjilji karje vin“, dzîśe Tatjana Dražilović.
Asta skripsuarje dî medije je fakut în kuprinsu lu projektu „Învacamîntu Vlahi pră ljimba mumi – un procjes karje „baće“ în luok“, prǎ karje sufinansirjeašće, prîstă întînpinjala „Koreni“, Ministarstva dă kultură šî informacij prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2020.an.
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
