Măj ku sama dîspră entuzijazmu ku karje uaminjii în injimî pazăsk aluor rîdăśinj, mulće manifestacîj să fak ku anji, ama să înojesk ku nuoj idejurj. Măj îndată aja îs festivalurj dî kînćiśe šî źuokurj vlahilor  ku izluožbe dî sfarurj prîn kasă, lukru în mînj, puort dî la batrînjacă, alatu ku karje sa lukrat, întreśiarja în źukarijilji lu pakurarj šî gaćitu lu mînkarja dî la batrînjacă. Măj mulće is în vriamja dî dzîlje marj šî aša kapîtă šî nume. Manifestacîjilji măj đeas fak drustîlji dî kultură în sulukrarje ku aluor împeonarja satuluj ku aźutatu lu Savjetu vlahilor, dar tuot măj mulće jiastă îmreonaturjlu mujerjkarje ažută  sî să realizuje sucînutu în kultură. Tuaće manifestacîj au tuotuna cilj dăr aja je pazîtu, arătatu šî învaljitu lu identitjetu vlahilor prîn kultură šî ljimbă. Să vijađe šî fajda lu asta cilj pă să fak tuot măj mulće manifestacîj. Trăjitu lu identitjetu vlahilor je pućialnjik mulcamînd lu  faktoru kă bogacîja lu kultură ku drag să triaśe dî la brînje la brînje.

Măj mulc Vlahitrajesk în Sîrbije la Rasarit, maj mulc în regionu lu  Buor, dar după jej în regionu lu Branićeva karje numără 8.040 dî Vlahi pră popisu al măjpraurmă dîn 2022.an. Vlahi dakîndlumnja trajesk ku ajlaltă lumnje fîrdă mîrză ku omenjije.

Cjentru dî kultură „Dragan kecman“ Kućiva

Maj ku fajdă dî pazît kultura šî tradicîja vlahilor je Cjentru dî kultură „Dragan Kecman“ în kuprinsu lu karje lukră šî ansamblu dî folklor karje duśe tuot o nume. Asta ustanovă dîn 1968. an faśe manifestacîja „Motivurilji omolješć“ – o revije dî ađeturj šî folklorurj dîn Omuolj, prîntu karje a kîpatat premije ka kum je Daru lu Vuk šî Fluarja dî turîzăm în Sîrbije.

„Motivurilji Omolješć“

Manifestacîja să faśe la înśeputu lu śirešarju, cînje vro stamînă šî kuprinđe źuokurj šî kînćiśe dî la batrînjacă, aratatu kum sa astrîns auru dîn Pijek vrodată, izluožbe dî lukru în mînj, mînkarje dî la batrînjacă, izluožbe dî brîndze šî mijarje, šî guošć dîn estradă.

Kum vrodată sa astrîns auru dî pră Pijek

Jară în aja dzî la festivalu dî kopij unđe aj măj ćinjerj arată faśiarja dîn lumnje. Potrivjalurilji în kultură îngažđadză ku ajej aktivnusturj Biibliotjeka „Stevan Raičković“, Galerija dî umjetnostu al dî aku šî Organizacîja dî turizam lu Kućiva.

Karje o să pazaskă tradicîja vrodată

Cjentru dî kultură „Dragan Kecman“ je organizatuor šî lu manifestacîje „Banda lu Miroslav Matušić“ la kîpatînju lu kopturarju, înśepută în 2010.an. Numită dî cînut minće al măjmarje bandaś în Sîrbije la Rasarit, dî karje să šćije kă mulc a vrut sî fije ka jial.

În opšîna lu Kućiva, ađeturilji vlahilor šî tradicîja pazăsk drustîlji dî kultură „Jeresnjica“ dîn Jeresnjica, „Piśoruažilji“ dîn Voluja, „Rusalje“ dîn Dîlbuoka ka šî împrionatura „Lîna ku aur“ dîn Voluja, „Ispitak“ dîn Kamna karje are šî Kasă dî batrînjacă „Katariina“šî „Rîdaśinjilji“ dîn Mišljenouc, vrodată a fuost organizatuor lu manifestacîje ku marje fajde dî nacîje „Omoljanca“, karje numa ašćată sî să fakă usluovurj dî ajej nađit.

Bukaćilji dîn gazdaluk

Mulće împreonaturj dî aj śe prind la pješć, pomarj, stuparj, lovźij au sulukrarje ku drustîljii dî kultură, aša prîngă întreśiarja in gaćitu lu dzama dî pješć, pasuj, vardză, gulaš jiastă šî program dî veseljije. Atunśa tună šî folklorurilji pă tuot să isprăvijašće ku źuok dî tuată lumnja. Ku marje interjes îs „Kolješîjedz“, nume dî koljiašă, mînkarje dî la batrînjacă dîn fanjine dî kukurudz fijartă.

Satu Rîkobara je kunoskut pră „Privjegju“, kînd să aprid marje fuokurj pră stamîna albă, dar să fak prînt aj muorc dî karje Vlahi au marje poštujală. În satu Mustapić să faśe memorijal lu kîntatuorju „Slobodan Lekić“ karje a fuost unu daj rarj karje asrtîns šî aratat bogacîja vlahilor.

Manifestacîja kulturi „Dzîljilji lu Staniša Paunović“ numită lu aăstă marje uom dî muzika vlahilor, dar sî faśe întrauša lu aluj kasă unđe je fakut în Turija. Drusta dî kultură dîn Dîlbuoka a proînblat măj mulće kontinenturj źukînd Rusaljilji, ritulu dî pikat în trans pră dzПйîljilji lu Rusalje.

Drusta dî kultură „Jeresnjica“

În studirjitu lu etnomuzikoloź măj ku sama luok au źuokurilji „Vlajna batrînă“ šî „ Źuoku lu Jeresnjica“ karje prîn pašurj dîdouo źuakă folkloru lu Jeresnjiśianj kum sa źukat la batrînjace două vakurj śe a trekut. Drusta dî kultură „Jeresnjica“ je organizatuor lu manifestacîje ku fajdă „Dzîljilji lu Jeresnjica“ ku aźutamîntu lu Opšîna lu Kućiva šî Savjetu vlahilor, karje să faśe sîmbăta a măjpraurmă în gustarju. Manifestacîja je înśepută în 2017. an ku cilju sî să kaće šî pazaskă aja śe je dî la batrînjacă în tradiicîja vlahilor. Fundurit pră kultură vlahilor, kînćik šî źuok, ama  šî în traju împreuna lu Vlahi šî Sîrbi prîn vakurj. Să apukă ku întrekutu karje je maj bun în gaćit la mînkarje dîn lumnje šî mulće întreśjerj în źukarij, dar praurmă koncertu lu folklorurj, ćinjerj njeafirmisîc kîntatuorj šî muzikanc dî muzikă vlahilor dî la batrînjacă dîn mulće opšînj dîn Sîrbije la Rasarit. Parćinarji pră kriterijumurj lu festival se întrjek dî titule karje au măj batrînje źuokurj šî kînćiśe, karje aduśe žiri dîn strukă, dar karje o sî kapiće dusu la festivalurj lu republikă în Gornji Milanovac or Topola.

Savjetu vlahilor măjlaurmă a fakut standardizacîja lu ljimba vlahilor karje akuma să koristuje în literatură kă are azbukă, skrisu đirjept šî gramatikă. Ku aja je fakută pućiarja sî să skrije poviješć, kînćiśe, vuorbe dîn lumnje karje prîn vakurj sa trekut ku vuorba. Dar mincîlji dî paza lu identitjetu vlahilor tuot măj mult krijesk šî tuot maj mult să încaljiaźe pućearja lu vuorbă skriisă. În njišće škualje să învacă predmjetu dî aljes „Vuorba vlahilor ku elemjenturilji dî kultură“ dar tuot măj mult să tulmaśesk kărc šî sî înśep nuoj manifestacîj karje îsîntuarsă kîtră îdentitjetu lu ljimba vlahilor.

Aša je manifestacija „Dzîljilji lu Vinjerja Marje dî vară“ în Voluja karje faśe Drusta dî kultură „Piśoruaźilji“ ku aźutamîntu lu Savjetu Vlahilor šî Opšîna lu Kućiva. Manifestacîja a pornjit la înśeputu lu kopturarju în 2018. an, kînd safakut praznjiku lu KUD šî lu besărika satuluj.

Împeonatura dî aj śe prind la pješć „Pjašćilji dî aur“ dîn Volujaîn tuot 2. kopturarju faśe Zbuoru lu aj śe prind la pješć ku spuortu šî intreśerjaîn gaćitu lu dzamă dî pješć, pă sa fakut usluovurj si să întîmpinje ašća duavă manifestacîj. Dî aja je programu îngazdat šî cînje tri dzîlje.

Prîngă program dîn kultură ku mulc guošć, ku izluožbe dî împreonaturj lu mujerj šî probitu lu dzamă dî pješć šî mînkarje vlahilor, jiastă šî izluožbă dî ćiljimurj, puort dî batrînjacă, sfarurj batrînje, ka šî zanaturj batrînje. Măjlaurmă je prirjedba „Tradicîja prîn kînćik, źuok šî poviješć“. În prirjedbă îs šî školarji dîn škuala „Slobodan Jović“ dîn Voluja šî Radînka, karje învacă ljimba vlahilor la škuală, dar parćinari îs în KUD „Piśoruaźilji“. Kopiji spun kînćiśe batrînje, vuorbe dîn lumnje, drame, kîntă šî tuată manifestacîja să ispravijašće ku źuokurj dî folkloru lu kopij.

„Tradicîja prîn kînćik, źuok šî poviješć“

Drusta dî kuultură „Piśoruaźilji“ je kunoskută pră mijers šî źuok în piśoruaźe. Prîngă aj batrînj să astrîng tuot măj mulc daj ćinjerj šî kopij. Vrunji dîn drustă îs învacatuorj dî predmjetu „Vorba vlahilor ku elemjenturilji dî kultură“ šî puot sî să labđe ku tulmaśiće kărc pră ljimba vlahilor ka kum je „ Împarašălu al mik“ alu Antoan de Sent Egziperi šî „Femeljija źîaljnjikă“alu Branislav Nušić.

Cilju lu manifestacîje je pazîtu dî zujtat tuot aja śe je numa alu Vlahi – bogacîja lu tradicîje, ađeturj šî identitjetu ljimbialu asta lumnje.

Drusta dî kultură „Piśoruaźilji“ Voluja

Asta tjekst je fakut în projektu „Identitjetu vlahilor, kultura šî ljimba prîn manifestacîj în regionu lu Branićeva (mapiritu šî štămpujitu)“ pră karje realizuje împreonatură „Rîdaśinjilji“, dar je sufinansirit dîn budžetu lu Republiika Sîrbija – Ministarstva dî prăvur lu lumnje šî etnicitjeturj sî vuorbă întră tuoc.

Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.