Najvažnije
How Good Of A Friend Are You Really?
Vlahi a pastrat aluor marje tradicîje dî la brnje la brnje.Traju kum să trăjašće astădz ku kompjuterizacîje a fakut o trjabă dă să fije aja bogăcîje skrisă, a măj praurmă šî digitalizujită. Prîntu aja kă ljimba vlaha să aljiađe dîntră aljelalće ljimbj skripsuarja vlahilor arje marje trjabă.
Ministarstva dă învacamînt dîn 2013/2014. anu škuolji a doslobodzît kurs dă aljes “ Vuorba šî kultura Vlaha” dă školarj dî la aldîntînj pînă la aoptlja raz, ama pînă astădz în okrugu lu Branićeva unđe îs Vlahi măjmulc, aluor învacamînt pră ljimba mumi miarźe în śeat. Numa patru škualje în saće învacă aăsta kurs, makîră dikă în aăsta okrug jeastă 64 saće în karje îs Vlahi măjmulc.
Nu numa školarj, nus niś nastavnjiś kît trîabje. Sminćală šîmăj marje să faśe kă aj dîn kasă tuot măj pucîn vorbăsk vuorba vlahilor, dă aja aj măjćinjerj măjdo nu šćiu vuorba lu aluor aj bătrînj, pă tuot aja ćiame kă osă să pjardă identitjetu vlahilor.
„Vlahi în Sîrbije îs un etnicitjet karje să aljieg dîntră ajlalc šî au aluor rădaśinj dăparće în vrijamja śe atrekut. Măjmare sminćală lu Vlahi în pastratu lu aluor etnicitjet ji kă pînă măjdo akuma nu avut aluor skripsuarje. Kînd sa apukat ku skrisu măjîntînj afuost suđic dîn mulće părc, a dîpă Aduojlja rat prîntu politikă, ku gînd tuot măj jut să profakă Vlahi să fije Sîrbj”, spunje Mihajlović, predsjednjiku lu Odbuoru dă învacamînt în Savjetu Vlahilor.
Miletić Mihajlović
„Vlahi în kap ku Savjetu Vlahilor muară mult să lukre să fakă aluor institucîj în tuaće părcîlji în karje aluor etnicitjet pră zakuon arje autonuomije. Vlahi dîn Sîrbije vojesk aluor dîržauă, ama jej ku aźutarja lu dîržauă trîabje să fije cînatorj să kapiće măjmult śe puot dă invacamînt, kultură, informisît, ljimbă šî skripsuarja”, razloźašće Mihajlović.
La kîpatînju lu 2019.an Savjetu Vlahilor a fakut un tim dă skris planurj dă învacamînt šî kîărc. Mr. Daniela Pejčić, profjesuor dă învacamînt pîna la apatrulja raz, ji angažujită în aăsta tim.
„Kind am fuost kjemată dî la Savjetu Vlahilor mam prins să fiu o parće dă aăsta tim karje osă fakă Planu šî programu dî la aldîntînj pînă la auptlja raz šî kărc dă ciklusu aldîntînj dă învacamînt. Kum mulc anj învăc kopiji aăsta kurs šî kum am vadzut în lukru śe nuje prja bun, ama šî parća bune, mam prins de lukru împreuna ku amijalje kolege. Ji fakut tuot Planu šî programu dî la aldîntînj pînă la aoptlja raz. Am fakut un plan dă karće dă I, II šî III raz (înpreonat) šî kărc dă lukrat dă I, II šî III raz raznjit, kum a fakut šî aljelalće etnicitjeturj”, spunje ja.
Daniela ku ajej vrijanjiś škuolarj
Daniela învacă kopiji Vuorba šî kultura Vlaha în škuala “ Stevan Mokranjac” în Kobišnjica. Asta šluală măj întînj în opšîna lu Njegoćin avut parće în program dî pruobă 2014/15.an. Dă ajej lukru în aja vrijamje ja spunje.
„Măjîntînj am kăpătat kređerja lu parinc, karje na baš kredzut în aăsta lukru šî sa întrăbat śe trîabje lu kopij šîmej mult lukru la škuală. Sa putut šî fîrdă skripsuarje să să lukre. Kopiji a învacat fîrdă skris, vorbind, aratînd śe lukrăm. Kînd am învacat dă mînkarje, am adus aja mînkarje. Puortu dă batrînjcă ljam arătat, am fakut papušă înbrăkaće in cualje dîn anuostru kraj šî źukarij ku karje sa źukat anuoštri aj batrînj. Lu kopij lja fuost drag dă aša lukru ama šî lu parinc karje nja aźutat. Vuorba afuost tarje šî astrîns mulc kopij. Am kjemat guošć la anuaštre śasurj.
Poštujit guost Matija Bećkovic kînćituorju
În procjesu lu învacamînt pră ljimba mumi marje funkcîje are Savjetu Vlahilor, karje trîabje să pazaskă ljimba mumi. Să asîmtă kă nu sa dus daparće, dar skrisu pră ljimba vlahi sa verifikujit 24.1.2012. an la întînjala lu Savjetu Vlahilor.
„Nuje aja numa la nuoj. Šî aljelalće etnicitjeturj au aša problem. Mulc nu au aluor kărc dî învacat šî kumva jar lukră. Krijed kă ji pruoblemu dîn Ministarstvă, nu sa lukrat mult în aja sferă “, înginđijiajšće Daniela.
Jar aša, ja îngiđijašće kă învacatu pră ljimba vlahi în sistjemu dî învacamînt lu Sîrbija înkă nu osă fije, kă atunśa tuoće predmjeturlji trăbje să fije pră ljimba mumi, dar aša škuolje în Sîrbija jiastă pră uopt ljimbi, alja îs škuolje pră duoa ljimbe. Njam pus cilj în škuoalje să să învijacă ljimba vlahi prîstă predmejtu „Vuorba šî kultura Vlaha“ , kă je preće kopiji să vuorbaskă šî sî poštojskă aluor kultură šî tradicîjă.
„Vlahi să askultă ku sluoavilji aluor kînd guod lji trîabje, kîn skriu povješć , kînćiśe, aluor numje, śe ji aluor lukru, dar tuot îs mejmulće emisujurj la televijizije pră ljimba vlahi. Šî la internet să puoće veđa skrisu pră ljimba vlahi, numa aš dzîśa kî la internet (fb) să vijađe kă înkă nu do šćije lumnja kalumja să skrije pră anuostră ljimbă“, dzîśe Daniela šî dospunje:
Ađeturilji vlahilor întuotdăuna să învacă la škuală
„Lu tuot uomu ji măjbun kînd vuorbiješće o ljimbă măjmult. Asta ljimba trîabje se pazîm să nu o zujtăm, asta ljimbă vuorbjašće lumnja pră tuaće kontinjeturj, kî Vlahi îs darîdu pră lumja albă. Dîkă osă fije predmjetu „Vlahologija, istuorija lu traj šî vuorba Vlaha“, o să fim mult marijacă lumnje“.
Ankjeturlji nji arată kî aj ćinjerj nu văd perspektjivă în askulatatu ku ljimba vlahi, šî nu au multă motivacîje să skrije aluor kopij la aša învacat. Un număr dej ćinjer înginđijašće kă dîržaua a dat să să învjacă ljimba mumi numa să să arăće kă la nuoj să poštojiašće praua lu lumnja mejpucînă , šî nu vrijeu să ajbă parće în aja.
Tuot aja nuje bun dî Vlahi karje tarjesk aiśa, mejmult în okoljišu lu Branićeva, dă unđe îs măjmarj emigrăcijurlji.
Daniela înginđijašće kă kopiji trîabje să să motivisaskă ku angažujala în žîutu lu drustă unđe îs jej, să să audă aluor vuorbă šî vuoja prîstă manifestăcijurj.
„Tuot natu îj plaśe aluj kopil să recituje, să kînće, dîkă aja šî medijurlji arată, lu tuoc ar fi bun. Dîkă lukru lu oćitulj să poštojašće, dîkă śasurlji la învacat să arată šî dîkă jastă sulukrarje, bunataće o să fije“, razloźjašće ja.
„Mali stvaraoci velikog srca“, kolekcîja dî lukrarj lu maturancî ej miś pră ljimba sîrbaska šî pri ljimba vlahi
„Oćitîlji îs aăja karje măjbun puot să prezjentuje kultura šî indentitjetu lu Vlahi, Dîkă oćitîlji au motivacîje , dîkă aluor lukru să poštojašće, dîkă jastă sulukrarje ku medijurj, atunśa jastă šî progres. Vrunji aljeg asta predmjet prîntu oćitîl, prîntu aja kum jial învacă kopiji. Bun oćitîl ji aăla karje vojašće asta ljimbă, karje šćije šî kultura. Oćitîlu karje încaljijaźe tuotă vuorba šî karje poštojašće tradicjîa jial o să ajbe šî bunataće în aluj lukru. Bun oćitîl je aăla lu karje nu trîabje să să spună kum šî śije să lukre, ma aăla karje lukră ku vuoje. Ljimba să învacă în braca mumi – mejbun să duoarme ku ljiganatu šî ku povastîjitu, ku vuorbă dîn injimă šî din sufljit. Aš voji mulc sî să složaskă ku asta śe am spus šî să fije mejmulc vorbituorj dîn okoljišu vlasăsk“, spunje Daniela
Asta skripsuarje dî medije je fakut în kuprinsu lu projektu „Învacamîntu Vlahi pră ljimba mumi – un procjes karje „baće“ în luok“, prǎ karje sufinansirjeašće, prîstă întînpinjala „Koreni“, Ministarstva dă kultură šî informacij prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2020.an.
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
