Najvažnije
How Good Of A Friend Are You Really?
Jej să deklărisăsk ka pravoslavcî, fak besăriś šî să duk în jialje, poštojesk šî cîn ađeturilji lu pravoslavîc pră kaljindarju lu besărikă, aluor kopij în škualje învacă veronauka. Prîngă tuăće, Vlahi au numa aluor ađeturj karje pazăsk.
Manastîrja Tumănu je manastîrja lu pravoslavîc dîn vaku mižlośin în Eparhija lu branićeva alu Besărika Sîrbilor alu pravoslavîc alu kuj je arhijerej episkopu Ignjatije. Frumošaca lu asta sfîntarije faśe okoljišu, kă je la stînga dî Rîu lu Tumănu, la vro 9 kilomjetrurj dî la Golînbîac, lokujit intră śośilji golînbăculuj šî okoljit ku padurj. Manastîrja je fakută nainća lu bataja la Kosovo, dar aj mîjdîntînj skrisurj îs dîn al 16. vak. Pră spusu lumnjilor, manastîrja tumanuluj je zadužbina lu Miloš Obilić. Aśi îs mošti lu Svîncî Zoasim šî Jakov, la karje multă lumnje să ruagă šî arată aluor poštojală.
Asta sfîntarije je kunoskută lu multă lumnje damult prîntu batrînjaca jej, bogacîja lu poviješć, istorija šî frumošaca lu okoljiš, dar sa apukat sî fije manastîrje în karje vinje mîjmultă lumnje la înśeputu lu 21. vak. Prîntu lumnja karje mult aźutat šî monaśi karje trajesk aśi, manastîrja je profakută, dar îs fakuće šî nuoj konaśe pă akuma samînă la un oraš mik.
Manastîrja je okoljită ku saće mîjmulće în karje trajesk Vlahi. Jej să deklarisăsk ka pravoslavcî, fak besăriś šî să duk în jialje, poštojesk šî cîn ađeturilji lu pravoslavîc pră kaljindarju lu besărikă, aluor kopij în škualje învacă veronauka. Prîngă tuăće, Vlahi au numa aluor ađeturj karje pazăsk.
Manastîrja Tumănu
„Manastîrja Tumănu je okoljită ku saće în karje trajesk Vlahi. Nuoj am avut zguadă ku jej sî nje întînjim šî in luokurj unđe întînj am trajit šî služît. Jej îs bunj uaminj šî kređijaljnjiś, dî omenjit , în tuotdîuna sî aźuće. Kînd visăc ku jej šî întră jej voj vă sîmcîc kakînd visăc întră avuoštri. În profakutu lu Tumănu, în tuată dzîva îs aiśa sî aźuće śe trîabuje“, spunje igumanu lu manastîrje, arhimandritu Dimitrije Plećević šî dospunje:
„Ađeturilji lumnjilor dîn aăsta kraj au multă simbolikă, mîjkusama šî mîjmult dî traju pînălumnja. Ginđesk kă nuje bun satanizacîja lu ašća ađeturj în serije „Nunta njagră“. Besărika întrijag šî tuot paruohu narje pruoblemurj ku niś un ađet. Lumnja vlahilor je kređeialnjikă šî vojiašće besărika šî aśi nus pruoblemurj. În vrijamja lu komunizăm lumnja vlahilor întuotdîuna a fuost alu besărikă“, spunje jial.
Arhimandritu Dimitrije Plećević, igumanu lu manastîrje Tumănu
Kînd vorbim dî službă in besărikă pră ljimba mumi lu Vlahi, igumanu spunje kă jej în manastîrje Tumănu pîna akuma nu avut asta popćit šî ginđiašće kă je marje sminćitură śe sî faśe înparcîmje în besărikă la Sîrbj, Vlahi, Rumunj šî aša rînd.
„În krajurj prîngă Tumănu niśkînd nu sa întrabat dî ljibă pră karje je služba în besărikă, numa dî la uaminj karje vrijeu urîśuos să înpingă aja intrabarje, dar lu karje nu lji cilju besărika dîistînă. Mîjlaurmă, trîabuje spus kă în manastîrje Tumănu vin mulće nacîj, pă šî kređerje šî intrabatu dî ljimbă nuje ku mîjmare fajdă. Mîjkusama trîabuje spus kă Vlahi încăljeg šî kalumnja vorbăsk sîrbijašće. Tuat inparcîtu je fakut ku cilju sî să fakă gîlśavă, dar anuastră lumnje în okoljišu lu manastîrje aja nu vrija“, ginđiašće anuostru suvorbituorj.
Kînd am întrabat dar šćije kă Savjetu vlahilor lukră la aja sî fije služba în besărikă pră ljimba vlahilor în besăriś în saće unđe trajašće lumnja vlahilor šî kă aăla lukru aźuns pînă la Sinodu lu Besărika Sîrbilor lu pravoslavîc , pă je la înśeputu lu źerarju în 2017. an în Patrijaršîje pră ljimba vlahilor śećită rugamînća „Tajka al nostru“, Igumanu Dimitrije spunje kă Savjetu Vlahilor niś odată nu sa jivit lu manastîrje ku aša vuorbă.
„Pră amijeu gind tuată lumnja je alu Dumnjedzău, ka šî tuată ljimbă šî skrisuarja. Mîjodată spun, în Tumăn vinje lumnja dîn tuaće părcîlji šî asta svîntarije je dî tuoc. Nuoj poštujim gîndurilji lu tuotnat šî ku tuoc njisăm sprimic dî vuorbă. Ku jinterjes sî spunjem kă în Tumăn šî în alće manastîrj in eparhija lu branićeva prîn 20.vak a služît monaśi dîn poljikra vlahilor šî dî intrabarje dă ljimbă pră karje je služba pînă akuma nu afuost mînatură la vuorbă“, spunje igumanu lu Tumănu.
kređijaljnjiśi întrauša lu manastîrje Tumănu
Sî vijađe kă manastîrja je înojită šî mulc kređernjiś îs marjec prîntu aja. Igumanu Dimitrije razloźjašće kă je aja mulcamînd lu lumnja dîn tuaće părcîlji. Republika Sîrbija a ogođit šî asfaltirit duavă marj parkingurj šî drumu pînă la isposnică alu Sfîntu Zoasim, povăstuje anuostru suvorbitorj.
Kînd am întrabat dî pojivit Besăriś Rumunjilor alu pravoslavc, jial spunje kă besărika je alu Dumnjedzău pră kanonurj šî povješć întuotdîuna ljegată dî teritorije dar nu dă nacîj.
„Un episkop svîntuje besărika lu un oraš în batrînjacă, mîjamînat lu o teritorije. Înparcît besărika šî ajaj barbarit prîntu jinterjesurj karje trijek je marje pakat. Spun tarje binje kă înparcîtu lumnji karje ku vakurj trajesk în omenjije prîntu fije śe je grešît. Aja nu aduśe binje. Intrabarja dî besărikă je aljesu dî veśije. Asta lumnje ku karje trajim, kum guod să deklarisăsk, šćije unđe is manastîrilji šî besăriśilji šî unđe sa rugat la Dumnjedzău aluor aj batrînj. Avijem nađerđe kă lu Savjetu Vlahilor je preće pazîtu lu tradicîje lu anuastră lumnje , dar nu deklarisîtu dar să kad la asta or la aja lumnje. Bună avjarja gînduluj sî vijađe în kađijarja la besărikă karje pră ašća lokurj ji înkă dîn vrijamja a mîjćinîră lu rišćanj . Numa atunśa, înpreonac prînga o grižă - ispasîtu lu uom, ar fi fajdă dîn anuastra misîje šî sulukrarje “, tramijaće vurba arhimandrit Dimitrije Plećević.
“KUM CÎS GÎDURLJI, AŠA CÎJE ŠÎ TRAJU”
(Tajka Tadej Vitovnjica)
În manastîrja Tumănu o vrijamje a fuost tajka Tadej Štrbulović, ka duhovniku lu asta manastîrje. Asta tajkă dî aluj traj a fuost poštujit arhimandit šî igumanu lu manastîrja Vitovnjica karje ji la dzîaśe kilomjetrurj dîla Petroucu la Mlauva kîtră Kućiva, pră kljanc supt Štubik.
Manastîrja Vitovnjica ji dîn vaku al trijsprăśe, o parće ji dî Kučaj, dar ji la parća a đirjaptă dî rîu (karje sî kjama jar aša) kînd sî jiasă dîn poloamje karje sî kjamă Skopu în marje verđacă. Pră vuorbă, a zîđito kralju sîrbăsk Stefan Milutin. Besărika lu manastîrje ji svîncîtă lu Sîmtă Marija Mare.
Mnastîrja Vitovnjica
Întră aja, mulcamînd lu tajka Tadej, unu dîn mîjkunoskuc duhovnjiś sîrbjesk karje je îngropat în porta lu Mănastîrja, asta luok a dobînđit šîmej la znaćaj. Kunoskuće îs vuorbilji lu igumanu Tadej karje sî citirjesk în lumnja kređijaljnikă în Sîrbije šî šîmej daparće. Aluj morminc îs lok svînćit kî întră kređjaljnjiśi lu pravoslavî jail ji kunoskut ka svîntu dî asta vrijamje, šî akolo sî duk mulîc kređjaljnjiî dîn Sîrbije ši region.
Drusta dî kultură (KUD) dîn Vitovnjica are numilji lu tajka Tadej šî ja unđe god sî duśe ku entuzijazmu arătă ajej tradicîje dî folklor šî kultură.
„Mulcamînd lu sulukrarja ku manastîrja, ku igumanu Pimen šî ku fracîja monašaskă, KUD “Tadej Vitovnički”, ku aźutarja lu împreonarja lokuluj, ka šî lu Cjentru dî kultură (KPC) lu opšîna Petrouc la Mlauva, în tot anu în kopturaru al 28. sî faśe manifestacîja “Saboru Sîmtă Marijiloj” a razloźit predsjednjica lu KUD Tatjana Vasiljević.
Atunśa manastîrja înga mulc kređijaljnjiś, mîjnainće ku liturgija, adaoră în socîje lu lumnja dîn sat ku guošći, sî prăznuje Sîmtă Marija Marje, praznjiku lu manastîrje šî satuluj. Lumnja dîn sat šî aljelalće saće dîn okoljiš, spunje jia, asta marje paznjik fak mîj marje ku program dî kultură,šî aša jej praznjiśesk ku kînćiku šî źoku.
„ În aăsta an dînaînća lu manastîje am organizujit manifestacîja ku tradicîje „Întrešarja saćilor lu Sîrbija” karje arje marje popularitjet în opšîna lu Petroucu la Mlauva. Mulcamînd lu anostru igumanu Pimen, ažutarja dîla manastîrje njiśkînd nu nja faljit”, dospunje Tatjana.
KUD „Tadej Vitovnički“ ji dîn apljekarja lu 2018. an. Šî ku învacîja lu Igumanu Pimen KUD-u a dobînđit numilji. Dar tajka Tadej ji fakut în brumarju al 19. ka Tomislav Štrbulović. Aja je dzîava lu svîntu apostolu Toma kind asta drustvă faśe praznjiku jej. Pră vorbilji lu Vasiljević atunśa tuot KUD-u sî duśe în manastîrje la liturgije šî la tajatu kolakuluj, dîpa aja sî šîăđe la socîje.
Sîmtă Marija Marje šî dzîava lu svîntu apostolu Toma
Tatjana spunje kî praznuje tuaće dzîvilji marj pră kaljendarju lu pravoslavîc šî ginđijašće kî ajej iteresujală dî kređijarje ji mîj marje dă kînd a venjit tajka Pimen.
„Jial ji pazîtorju lu lumnja luj. Întotdîuna înncaljiaźe ljumnja, aśija ji sî o askulće šî sî spună vuorbă đirjaptă kînd trîabuje. “,spunje jia.
Dî ja spunje kî ji dîn poljikra vlahilor, ka šî ajej parinc, šî alor parinc afost Vlahi. Din Leskoucu dînga Petroucu la Mlauva ji, dar sa maritat în Vitovnjica unđe trajašće šajsprăśe dî anj.Ajej ljimba mumi ji ljimba vlahilor šî njiśkînd nu avut în gînd sî askuljće liturgija pră ljimba vlahilor. Aja nu jar smići, numa njimika nu ar šćiji mîjmult sî nji spună dî aja tjemă.
Tatjana Vasiljević, predsednjica lu KUD-u „Tadej Vitovnički“
Lu anuastră suvorbituarje nuj sminćiašće zîđala lu besăriś lu Rumunj în Sîrbija la Rîsaritu.
„Jej šćiu alor besărikă šî kređijarje, noj šćim śe je anostru . Tot nat sî kaće dî jail. Numa nu vrijem njiś o svadă. În aja numa numi drag kind vrunji marj Vlahi spun kî îs Rumunj, numa aja je alor, kum vrjeu. Ginđesk kî nu trîabuje sî nji fije rušînje dî rîdaśinjilji nuaštre. Avjem ku śja sî nji faljim, avjem bogacîja în tradicîje, kultură, ađeturj karje trîabuje sî pazim šî anuoštri kopij jar aša sî lukre” spunje Tatjana Vasiljević.
Asta skripsuarjeje fakută în kuprinsu lu projektu „ Întrabarja dî kređerje je măj ku bună sama fajdă dî Vlahi în Sîrbije“prîstă întînpinjala „KORENI“
Asta projekt je sufinansirit dîn Budžetu lu Ministarstva dă kultură šî informisît. Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
