Kînd prîn tuată Sîrbija spunjec Vlahinja or maj îndată „Vlajna“, maj nainće în gînd pikă daskînćiśilji, vrîžîtu, fakaturilji vlahilor, ama šî aja kă îs maj îndată mujerj „karje nus pošćiallnjiśe“.

Asta lumnje dî la batrînjacă are adînsă katarje kîtră „aja lumnje“, ama astădz je aja maj mult ka tradicîja, fîrdă gîndurj rîalje. Un primjer îs Rusaljilji, mujerj karje, pră povastă, vrodată damult, la Rusalje a pikat în trans šî a vuorbit ku aj muorc. Asta fenomen na putut sî tulmaśaskă niś etnoluoźi niś doktuorji, ama dî ašća mujerj sa kredzut kă îs înaltfijalj, kă îs šćirnjiśe karje să napraćesk pră lumnje, pă toma šî poganje. Asta ritual astădz nuje viu, ama je o parće dî tradicîje karje sî pazîašće prîn manifestacîj , pă dă mulće uorj sî koristuje kuontra kum sar ginđi dî Vlahinj šî astedz kă îs ka vrodată.

Makîră dîkă îs astădz Vlajnjilji stobuor în kasă, dî jialje înkă jiastă strîmbataće kă îs tuaće „njepošćialnjiśe“, dar radaśinjilji lu asta gînđik îndarîat puaćefi kă je dîn batrînje ađeturj lumnji dî karje astădz šćim numa dîn poviješć. În etnicitjetu vlahilor dîdamult ćinărj sa maritat šî însurat, pă a fuost njiskar „sprimit“ prîn ađeturj kum lji sa ažutat sî tunje in svjetu al în anj. În alja ritualurj sa šćut strîns rînd  karje sa pazît šî sa šćut kum je stanja lu ćinjeriś šî aluor vijacă. Astădz dîn asta pornjesk mulće poviješć karje nus dîistînă, šî tuaće pră grjeotaća lu mujerj.

Unji karje astădz maj mult ažută sî să fakă ašća gînđiśe îndarîat îs tabloidi, karje prîntu śećit šî klikurj ađeturilji vlahilor arată ka njiskar skandalurj. Un primjer je nuovina „Alo“ karje în florarj ćimpu al dî akuma, în njišće skrisuorj aratat strîmbă sljikă dî ađeturilji lu Vlahi, dar aăla skris mult diskriminisîašće tuot aăsta etnicitjet, maj tarje mujerilji. Aša asta nuovină skrije kă, întră aljelalće,Vlajnjilji lu aluor uamunj pun în kafă apă morcaskă, dar lu bekijarj în vin sînźe kînd au la lună, kum ar pitula kuockarija or sî lje fakă fakaturj. Jară aša a skris kă  asta lumnje ku aluor kopiji avut orgij intră jej šî aša ja fakut uaminj în anj.

Prîntu aša frikuos deklarisît dî tuată o lumnje šî rîzîljitu lu mujerilji Vlahilor, Partija neamului rumănesc a fakut o žalbă lu Savjetu dî štampă prîntu śe nu poštujesk Kodeksu lu novinarj în Sîrbije. A spus, întrî tuaće, kă „în ašća skrisuorj ku gîndurj rîalje înfruntă, fak dă rîs śî baźukurjesjk kîćeunjilji  ađeturj, pozîcîja în drustă šî kultura pazîtă alu lumnja sîrbilor dîn etnicitjetu vlahilor. Ađeturilji karje aiśa sî arată nu postojesk, majîndată îs  profakuće, orkă îs ku plan băška dîn kontekst šî ku tendencîj arată fîrdă tulmaśit în traj šî analiză  în naukă ađeturilji vlahilor dîn Sîrbije la Rasarit lje profak or întuork kuontra dî kum îs jialje. Ku asta lumnja sîrbaskă dîn etnicitjetu vlahilor să arată ka o urîtă împreonarje“.

Komisîja dî žălburj lu Savjetu dî štampă adus odlukă kă nuovina Alo a fakut njebunjaca lu kodeks.

 Kum sî mînă ku ašća gînđiśe îndarîat mujerilji Vlahilor?

Rozica Dragojlović, karje 36 dî anj lukră ka oćităluajka în škuala  „Slobodan Jović“ în Voluja, spunje kă prîngă marje bogacîje lu tradicîje šî mulće ađeturj karje are ajej lumnje, kînd să dzîśe Vlahinja maj întinj să înginđiašće la fakaturj šî urîće gîndurj dî mujerj..

Ginđiašće kă nuje đirjeptaće dî mujerj karje vrodată a fuost stobuaru lu kasă, dar aja îs šî dzî dî astădz.

Rozica Dragojlović

Istînă je, spunje, kă a fuost în saćilji vlahilor mujerj karjea a fuost vrîžîtuorj, ama kît ja šćije din povješćilji lu ajej aj batrînj, jialje a aźutat lu lumnje. Aja fakatură, or daskîntat a fuost o parće da aluor traj.

Gînđiśe îndarîat dă Vlahi să cîn dî aja kă ađeturilji îs ku vrijad dî medij, ama kum ja ginđiašće istîna dî aăsta etnicitjet kam sî vijađe. Ja ginđiašće kă astădz maj mult să šćije dî Vlahi dîkît nainće, prîntu lukru lu Savjetu Vlahilor šî mulće asocîjacîj karje la manifestacîj pazăsk šî arată kultura vlahilor, tradicîja šî ađeturilji.

Dragojlović, spunje, kă întuotdîuna a fuost maruasă ku ajej poljikră vlahilor, šî prîngă gînđiśe îndarîat, niśkînd nu sa sîmcît diskriminisîtă.

Mirijana Arsenović, jar aša  fakută la Voluja, dî la aśinślja raz trajašće în Požarevăc šî majmult întră Sîrbj, jar aša spunje kă jiastă gînđiśe îndarîat dî Vlahinj, ama ja niśkînd prîntu aja na fuost baźukurită. Maritată dîpă Sîrb lu karje niśkînd nu ja sminćit ajej poljikră vlahilor, makîră dîkă in vriamja kînd sa kununat a fuost gînđiśe îndarîat dî Vlajnurj, ama mult maj pucîn dîkît astădz. A fuost, spunje, glumj în drustă „Vlajnă a fakut fakaturj“, ama jej sa glumit ku aja.

La lukru njiśkînd nu am avut vro grjeotaće prîntu śe mis Vlajnă, dar patrudzăś dî anj mis boljnjiśarkă în Kasa dî sînataće la Požareuc.

Mirijana Aresnović

Sî ginđijašće kî njiskar ađeturj ku aźutarja lu medijurj a adus la gînđiśe îndarîat.

Un primjer îs Rusaljilji dî karje sa skris mult în medijurj, numa îndarăt, ku mulće senzacijurj, śe a adus la stigmatizacîja Vlajnjilor. Ja spunje kî  nuj dîa în gînd aăla ađet kî 50 dî anj jial nuje la jej.

“Dîn vorbj šćiu kî njiskar mujer dîn sat a fuost frîžîtorj, numa aja a fuost în vaku śe a trjekut. Mije aja nu îm dîă în gînd, numa mja spus aj batrînj kum a fuost vro data, dar akuma je aja un fijalj dî mit. Puaće fi kî šî astîdz jiastă magije la Vlahi, numa sigurat mult maj kîtă dîkăt înainće. Lumnja dîn asta parće krijađe în aja kî đijas ma întrabă šî Sîrbji, kînd au vro marje grjeotaće, dar šćiu vro mujarje vrîžîtuarje. Trîabuje sî să spună kî Vlajnurlji njiśkînd nu sa bavit ku magije, aja vro dată a lukrat una or duava mujerj în sat karje a nasleđit aja dîla aj batrînj”, spunje Mirijana.

Pră ja mulc o kjamă “Mira Vlajna” šî aša mejdo dăkînd a venjit în Požareuc, numa aja jej nuj faśe sminćală.

“Jo mis maruasă ku amja poljikră vlahilor šî ma glumăsk pră raśunu mjeu. Nam vro greotaće prîntu aja, numa  mam truđit sî fiu poštujită, sî fiu bună ku tuată lumnja šî aša sî śerg gindurlji îndarîat karje îs ljegaće dî Vlajnurj. Lu prijaćinj am adus brîndza nuastră karje je sarată šî ljam fakut koljiašă kum a fakut amijalje babj,  lu tuoc lja pljakut sî gušće”, povăstuje Mirijana, šî dospunje kî tuoc Vlahi trîabuje ku aluor primjer sî śargă gîndurlji îndarăt.

Fruštuku vlahilor la Kraśun

Tanja Bošković, Vlahînjă dîn Starćiva satu la Petroucu la Mlaua, kunoskută ji în asta parće lu Sîrbije ka pazîtorju lu tradicîje šî ađetulor lu Vlahi ku lukrarja în Împeronarja mujerîlor “Starčevljanke”, šî ku angažujala în ansamblu dî źok. La televizîje  în “Nikad nije kasno” a kîntat kînćiśilji vlahilor, dar publikă šî  žiri lja fuost  drag dî ja.

 Vuorbj dî gîndurj îndarîat kî îs Vlahînje vržrătuorj šî mujerj njepošćeljnjiś, spunje kî în tuată dzîavă auđe, numa la aja kată ka la glumă, dar nu ka la vro diskriminacîje.

Tanja Bošković

Šî ja dzîśe kî njiskar ađeturj vlahilor a adus la faśijarja lu gînđiśîlji îndarîat, makîră dîkăt śje la aja nu a trîabujit sî să aźungă. Medijurlji dî mulće uorj a fakut povješć ku atrakcîje  dî publikă, dar jej dî aja je munkă, ka kum a interpretujit nunta njagră.

Tanja ku mujerîlji dîn Împreonarja “Starčevljanke”

Dî ađetu “strndžanje” karje, pră vorbj a fuost vro dată damult, spunje kî puaće fi kă a aźutat sî să fakă gînđiśe îndarîat kî îs Vlajnurlji njebunje, dar ja dî aăla ađet maj nainće a audzît dîn medijurj, kînd a katat filmu unđe je aratat aălă ađet. Dî mulće uorj a întrabato dî aălă ađet, numa kît ja šćije jial nu a fuost în kraju lu Petrouc.

Danica Đokić, etnologu karje tridzăś dî anj lukră katînd la ađeturlji vlahilor, jar aša spunje kî aăsta ađet nu a fuost în kraju lu Petrouc njiś în okrugu lu Branićeva.

ETNOLOG DANICA ĐOKIĆ O PREDRASUDAMA O VLASIMA

Tanja Bošković spunje kî Vlajnurlji dîn ajej drustă slab sî mînă  ku gînđîśilji îndarîat.

Asta skripsuarje  je fakută  în kuprinsu lu projektu „Gînđiśe îndarîat dî Vlahi  - marje šî frikuasă greotaća".