Dî la 1977. pînla 1984. an a luvat parće în mulće akcij   lu ćinjeriš dî lukru, dîspra karje a dobînđit nagradurj dî mulće uorj. Kă je kadîr ka menadžeru aratat lukrînd ka direktoru, šî unu dîn odborurj lu mulće organizăcijurj lu dîržao šî lu drustă, komisîj šî preduzećurj, ka šî purtînd ćinjerišu šî partija. Unu je dîn  skupština lu FK „Partizan“ dîn 2000. an šî în odbuor dîn  2016. an.  A dobînđit: „Oktobarska nagrada“ lu opšîna Golumbăc, plaketă MOK SSO în Regionu supt Dunîrje, znaćkă dî aur dîla preduzjeća „Litas“ dîn Pažareuc dî lukru la învaljitu la saobraćaju šî turizmu, prizma dî kristal FK „Partizan“ dî lukru la înfaljitu lu fudbal šî FK „Partizan“, ka šî mulće raskunošćarj dîn oblasturj ku mulće fijalurj.

Śje ac pră tjeritorija lu Sîrbija la Răsarit lînga Dunîrja raznji ka aja śje je ku fajdă dî turizăm?

Damult, în anu al 1982. dîn Golumbăc am pljekat pră drumu lu politikă lu omladină prîstă Smedăroa, ka un cjentru lu region šî prîstă Beljigrad am fakut karijera mja ka lukratorju în drustă. Pră aăla drum majmult mam aflat în turizmu, šî kînd dî aja akuma vorbim aš spunja kă Kladuva mja uđit întrun gînd frumos, prînga Golîmbăc, karje astîdz je epicjentru lu turizmu în Sîrbija la Răsarit. Ku aja vuorbă aš spunja kî mi pararău dî aja śje astîdz nuje, a aja je hidrogliseru, karje vro dată pljin dî lumnje a mijers pră Dunîrje dîla Beljigrad pînla Tekije, pînla Kladuva. Aja a finasirjit dîržava pînla 1986.an kît îm dîa în gînd. Drumu batrîn dî Rimljanj karje am avut dîn satu Dobra lînga Golîmbăc pînla Milanovac nu avut mîj mult pućijarje dî turizmu, akuma je tuot maj bun. Vro dată maj mult sa lukrat la turizmu dî lou, mulc Jitaljijanj a venjit, dar kînd je drumu dîla Požareuc pînla Kladuva profakut tuot je ku maj marje perspektivă. Pră asta rută mulće karje śja sî puot veđa, dîla Viminacijum lînga Požareuc, prîsta trvrđava lu Ram šî lu Golumbăc, karje îs ogođiće, tuot pînă la Lepenski Vir, parku Đerdap, šî pînă la Krajina lu Njigoćin unđe îs kunoskuće pimnicurlji. Srebrno jezero je pră aja trasă ku fajdă kă sî puaće akolo šî durmi, dar hotelurlji batrînje nus baš ku stanja bună. Ku marje fajdă je turizmu dî krijeđarje mulcamînd lu manastîrja Tumăn, unđe pră statistikă, sî duśe prîstă un miljion dî lumnje în an.  La tvrđava lu Golîmbăc în doj anj śe a trjekut a venjit un miljion dî lumnje.

Dar jiastă luok šîmej sî să învaljaskă?

Dunîrja je pljină dî tuaće, kîtă dăm sî să ćistaskă šî prîntu turišć šî prîntu pješć. Nu koristujim alja resursurj dî tuot.  Vaučerji  îs bunj, numa dî kîta vrijamje. Trîabuje sî să animirjaskă turišcî kum anoštri, aša šî aj dînafară, kă kum ginđesk noj njisăm akuma la kapacitjetu dî 50%. Građešća šî Golîmbăcu mult dau, dar Požareucu ar puća maj mult. Parku lu nacîje  arje marje potencîjal dî turizăm lu lou, ama marje  marjecîje je šî jinterjesu dî prins la pješć, karatu ku ruata, mijersu pră piśuarje pră munc šî drag dî okoljiš. Golîmbăcu în kopturarj înfluarje prîntu jedrilic dîn mulće dîrźăvj, pljin je dî turišć, ka šî saćilji în okuolu lu Građešća Marje.

Dar kultura lu lumnja vlahilor în aăla kraj puaćefi nuje iskoristujită kît trîabije dî asta śe vuorbim?

Am avut vrodată Întînjală întră saće šî Întreśerja saćilor, šî aja a fuost ku fajdă în kultură, astădz je koźa zujtat, dar ginđesk kă jiastă potencîjal dî turizăm în aja. În Golîmbăc jiastă šasă saće vlahilor, în Kladova vro 90% dî lumnje îs Vlahi, šî faktu je kă maj mulc turišć rumunjilor vin sîmbăta šî duminjika. Sî nje đija îngînd šî dî puortu vlahilor, muzikă šî źuokurj în folklor. Tuot maj mulće kăš avijem ku lumnja batrînă, ćinjerišu je maj îndată in alće dîržăvj, mulc nu šćiu njiś o vuorbă vlahilor, pa măjdo šî sîrbijašće grijau vuorbăsk. Manifestăcîj dîn kultură kum îs Homoljski motivi šî festivalu Gergina îs bunj modjelurj. Petroucu vrodată avut Mlaua kîntă lu gustarju, Golîbăcu Kotliću golîmbăcîluj, a fuost šî mulće alće manifestacîj, izluožbă dî lukru în mînj, întreśerje întră saće , akuma binjišuor aja să pijarđe, dar anuastră daćină je asta aur să proastrînźem, sî să pazaskă aja bogacîje lu kultură šî sî să arîaće lu turišć ka un fenomjen dîn kultură.

Dar investicîj în politika lu ćinjeriš ar puća sî aźuće?

Al batrîn sistjem dî organizacîje în dîržavă kum juo ginđesk a fuost bun, astădz je marje pruoblem śe jiastă mulće asocîjacîj dî lumnje karje lukră dî băška, dar banj îs pucînj. Njam zujtat kum vrodată a fuost organizacîj lu ćinjeriš, karje sa perdut în anji aj noadzăśilji. Kînd je apukat ku sistjemu lu mulće partij sa perdut šî aktivnosturilji lu ćinjeriš, nu numa în saće, numa šî în orašurj, în škualje, în preduzećirj, kă măjdo tuaće alja preduzećurj šî sa perdut. Astădz aj ćinjerj îs prja mult ku telefuanjilji în minj  šî în kafićurj, kă întră aljelalće nus niś akcîj în karje sa lukrat ka kum a fuost in a mija ćinjerjacă. Alja akcîj avut marje fajdă dî învaljitu lu aj ćinjerj, ka šî dă dobînda lu tuată împreonarje. Prîntu aja , întră aljelalće, astădz avijem mulće poplăvurj šî apilji nus maj ćisto kă nauje karje sî lje ćistaskă.

La kîpatînj spunjec, ka un lukratuorj în spuort šî pră mulc anj unu dîn rukovodstva lu FK Partizan, dar jiastă luok klubu sî kapiće aźutamînt dî întarjimje lu aj ćinjerj in krajurj dî karje am vuorbit?

Juo mis măjdo 30 dî anj în FK Partizan, nje kinujum, anu śe a trekut anuostră kombinacîje lu seniorski tim a źukat înainća lu 3-4000 dî lumnje în Golîmbăc. Nje truđim în tuot kraju, kînd je vrun jubilej ku fajdă, sî nje duśem ku kombinacîja lu aj dîn timu aldîntînj šî źukăm utakmică ku klubu dîn lokal. Lukrăm šî la învacamîntu lu aj ćinjerj, an am tramăs unu anuostru trener dîn škuala lu ćinjeriš în Kladova, a fuost 30 dî kopij la treningu aldîntînj, dar dîpă 7 dzîlje a fuost 300. Să šćije kă avijem bună škuală dî fudbal, prîngă alu Ajaks maj bună în Evruopă, nje kinujim sî aźutăm lu aj ćinjerj , să îj dasparcîm dî traj fîrdă spuort, Prartizan aźută mult ku învacamîntu, kă în ašća luokur fudbalu je numa adusu lu źukatuor dîn Beljigrad šî alće marj orašurj, dî aja nuje kît trîabuje daj ćinjerj dîn ašća luokurj karje să jinterjasuje. Întrabarje je kît dî bun să lukră fiskultura în škualje, nje kinujim dî la aăšća anj sî nje apukăm ku învacamîntu, pă sî să fakă jară aša sistjem dî aj ćinjerj sî źuaśe šî kalumnja să lukre în aluor kluburj pînă nu aźung dî Partizan.

Asta skripsuarje je fakută în kuprinsu lu projektu „Kultura lu cînut minće: Vlahi kunoskuc- legjendă karje nu trîabuje sî să zaujće“ karje relizuje întînpinjala lumnji “Južna Karpatologija”.