În sărijalu dă skrisuorj obiviće la portalu lu E-Branićeva am studirjit karje îs maj rasviraće gînđiśe îndarîat ljegaće dî Vlahi. Am audzît vuorba lu stručnjiaś- etnoloź šî istoričarj, kîćevrunji dîn asocîjacîj karje să truđesk sî pazaskă kultura vlahilor, ađeturilji šî tradicîja, lu aj dîn aăsta etnicitjet, maj ku sama mujerilji vlahilor dî karje jiaste maj mulće gînđiśe îndarîat.

Tuoc jej îs întro vuorbă kă gînđiśe îndarîat dî Vlahi vro dată nu a fuost ka akuma šî pînă la jialje maj mult adus noutaća în drustă dîkît ađeturilji karje jej a pazît maj bun dîkît ajlaltă lumnje, šî akuma îs o parće dî tradicîje. Jar aša, ginđesk kă astădz dastul să lukră la spartu lu ašća gînđiśe îndarîat, la śe lukră šî Savjetu vlahilor ku presjednjiku Novica Janošević.

Karje îs maj rasviraće gînđiśe îndarîat dî Vlahi?

Kînd vuorbim dî gînđiśe îndarîat maj ku sama înginđim dî kređerj šî stavurj  karje nus dî istînă, dar karje abat kîtră o klasifikacîje njebună dî o parće dî drustă or aźuturjala lu alcî. Kînd vuorbim dî Vlahi ku vriamja sa învaljit gînđiśe îndarîat karje arată Vlahi in un kontjekst njebun ka kînd Vlahi nu puot sî să ogođaskă în drusta nouă, kă îs Vlahi nješkolajic, lukră ku fakaturj, kă îs mujerilji vlahilor njepošćialjnjiśe šî mulće karjeśe.

Kum jialje a pornjit, unđe veđec aluor radaśinj?

Ginđesk kă in anuastră drustă jiastă mulće gînđiśe îndarîat šî jialje îs în karakteru lu psihologije o parće dî proces lu drustă. Kîćeunjilji să larźesk ku cilju sî să fake śuava, majîndată dîspră politikă,or sî să fakă dominacîje. Vrunjilji, dî ajlaltă parće, sî apukă fîrdă rîalje avjarje gînduluj. Majbinje sî vijađe kă ginđiśe îndarîat dî Vlahi a pornjit în vriamje kînd tuoc a fuost astrînš iî rîndujala drustîlor, kînd împreonarja vlahilor prîntu aluor fijalj dî traj a fuost doparće dî lumnja a maj multă. Sî šćije kă caru Dušan Silni ku dekretu a prjemježît kununjija întră Vlahi šî Sîrbj ama dragosta întotdîuna a fuost maj tarje. Înainće prîn istorije a fuost mulće ašadzămînturj ku cilju lu asimilacîje lu Vlahi tuot pînă  în vriamja kînd la puopisurj Vlahi niś nu a putut sî să deklarisaskă ka Vlahi. În vriamja a maj noa prîntu tuaće ašća situacîj mulc dîn aăsta etnicitjet măjîndată prîntu politikă, drustă šî ekonuomije nu să deklarisăsk ka Vlahi.Priśinjilji lu drustă îs mulće, dî la gînđiśe îndarîat pînă la aja kă nu vrijeu sî fije barbaric ku Rumunji. Tuaće îs ašća încljiasăsituacîj. Mulće gînđiśe îndarîat , kum juo ginđesk, îs fakuće prîntu njeîncaljesu lu kultura vlahilor, tradicîje, ađeturj, ljimbă, fijalu dî traj vlahilor.

Karje gînđiśe îndarîat fak maj marje šćetă lu Vlahi šî dar je aja un fijal dî diskriminacîje, probit sî să barbarjaskă o lumnje ku baźukuruasă ritualurj šî  stereotipurj?

Baš alja dî karje am vuorbit: kă mulc lukră ku fakaturj njiagre, kă îs nješkolajic, kă îs mujerilji vlahilor njepošćialjnjiśe. Tuot aja je marje minśună, ama în vriamja nouă ku senzacîj šî principurj ekonomijilor kînd un nasluov ka boamba šî povasta pljină dă senzacîj vinđe informacîja, faśe marje zaradă, nje întînjim ku marje pruoblem karje je drustîlor šî ekonomijilor. Ku žîalj, anuastră drustă înkă nu puaće sî aljagă minśunjilji lu tabloidurj dîn vjasta šî informacîja dî istînă.

Dar îs Vlajnjilji maj mult înfruntaće dîkît uaminji šî dîśe? Dar Savjetu vlahilor kît trîabuje să mînă kontra dî ašća gînđiśe îndarîat dî Vlahi šî kum?

Dî Pakat ginđesk kă îs Vlajnurilji maj mult înfruntaće ku gînđiśe îndarîat. Istîna je kă je mujarja stobuoru lu kasă šî femeljije. La Vlahi mujarja je aja karje arje grižă dî gluaće, kasă, gazdaluk šî arje parće, dar đias šî rašîašće śe o sî fije ku gluaćilji šî kasa. Kînd katăm la tuot asta dîn asta vrijamje veđem kă aja nu je njimik urît. Ama, vrodată kînd în alće drusturj mujarja nu avut măjdo niś o prauă, dî să kumva bažokurjaskă traju vlahilor sa fakut gînđiśe îndarîat dî mujerilji vlahilor. Dî ajlaltă parće, a fuost mujerj Vlajnurj karje a lukrat njiskar ritualurj karje a fuost ku cilju lu apropijatu dî okoljiš šî ljekujitu lu mulće bualje. Etnoloźi,istoričarji šî antropoloźi arătatkă ašća potrivjalje a fuost šî măjdo la tuată lumnja în vrun momjent dî istorije ama la nuoj, Vlahi, maj mult sa oprit. Ginđesk kă astădz, tulmaśind ku nauka, tuot să radzîmă la sugestije šî autosugestije karje je arătată în naukă, ama tuot aje je tulmaśit grešît šî mulc ku multă senzacîje vuorbăsk dî vro magije vlahilor.

Savjetu vlahilor întră aluor datorije lukră tuot să demistifikuje traju lu lumnja vlahilor šî să informisaskă întră tuoc, ama aja je un procjes lung šî trîabuje multă šćirje šî energije.

Savjetu Vlahilor dî serija “Crna svadba”  a spus kă je fakută sljika njebună dî etnicitjetu vlahilor. Kum aja serije a aźutat sî fakă šîmej mulće gîndurj îndărîat dar avuastră reakcije a fuost kum trîabuje or a fuost šimej kîtă luok dî maj tarje kampanje, sî să kumva  šîmej tarje mînje kuontra dî gînđiśe îndarîat dî Vlahi?

Nuoj atunśa am spus kî je aja slobodzîja în umjetnostu. Nu njis kuontra dî slobodzîje în umjetnost, numă am fuost kontra dî aja sî să fakă aša sljikă prîntu povješć ku senzăcij šî frîdă jistîna. În povasta dî “Crna svadba” jiastă śuavă dî jistînă, numă mult je minśună kum ar fi mulc karje o sî kaće aja šî kum arj fi dîn ja fajdă.  Ku pakat, aša je darîndu, katac numa filmurlji dî la Holivud dî “SÎrbj njebunj” Kinježî sîrkaśuoš, Muslimanji ekstremjistj… Nu pućem katînd filmurj  sî suđim dî vro lumnje. Kîćevrunji jiastă, numa nu kućedzăm prîntu jej sî ljipim etikjetă lu vro lumnje or lu etnicitjet. Ginđesk kî Savjetu vlahilor bun a reagujit ka kum ar faśa lumnja vlahilor mjernjikă. Nuoj vorbim dî jistîna šî aja je anuastră kampanjă.  

Kum medijurlji fak gînđiśe îndarîat dî etnicitjetu vlahilor?

Medijurlji puot mult. Kînd am punja gîndurlji îndarîat dî Vlahi în un procjes dî drustă, am venji la aja kî medijurlji îs maj marj lukratuorj  în fakutu lu sljikă dî o lumnje. Întră aja, medijurlji kum puot sî fakă šî îmidž njebun, puot šî sî îl ogođaskă. Ginđesk kă medijurlji ka kum je avuostru, informisînd kum trîabuje aźută sî să ogođaskă sljikă dî Vlahi. Dî ajlaltă parće, kum sa fakut stereotipji aša sî puot šî pjerđa. Înkredzut mis kî vinje vrijamja kînd dî Vlahi o sî să vorbaskă tuot majfrumuos.

 Karje prînga medijur aźută sî să rasfirje gîndurlji îndarîat?

Prînga medijurj la rasfiratu lu gindurj îndarîat aźută  šî politićarji, dar šî Vlahi sîngurj ku aluor razluogurj.

Mulc ginđesk kî Vlahi îs Rumunj. Dar je šî aja un gînđek îndarîat, prîntu śja je aja šî karje vrija sî rumunizaskă pră Vlahi?

Nu aš dziśa kî mulc înginđesk kî îs Vlahi Rumunj, numa aš dzîśa kî mulc gînđesk kum trîabuje kî îs Vlahi Vlahi. Jistîna je kî kîćevrunji în lumnje vorbăsk kî îs Vlahi Rumunj. Jiastă duavă părc în vrijamja pră jistorije kînd să fakut tarje zapnjală pră Vlahi sî spună kî îs Rumunj šî prîntu aja o parće dî Vlahi sa asimilisît. În vrijamja dîpa kongrjesu în Berlin 1878.an kînd Sîrbija, Rumunjija šî Crna Gora a dobînđît dîržao un uslou a fuost sî să Vlahi  deklarisaskă ka Rumunji, šî pră popisu lumnjilor nu afuost terminu Vlah.  Aduojlja înkă je. Sa apukat dî kînd je Rumunjija în EU. Mulc Vlahi prîntu njevoje sa deklarisît ka Rumunji kum ar faśa pasušu lu EU šî dîržavljanstva adojlja. Aśija sî află šî kîćevrunji karje au fajdă sî fije în aăla procjes, šî dîkă vrijem sî încaljeźjem karje faśe rumunizacîja vlahilor, sî šćije.

Un gînđek îndarîat kî îs Vlahi pruošć, makîră dîkă jisată mulc školajic šî taljij. Dă unđe aša vuorbă?

Dî mirat je fije karje sî dzîkă  kă  je pruastă lumnja karje a dat mulc dîržăvnjiś, umjetnjiś, naućnjiś, karje a aźutat sî să fakă Sîrbija modernă. Noj nu kă njisăm pruošć, nuoj njisăm în mulće sfjerurj daparće înainća lu alcî, numă nu njisăm sprimic lu  fije karje sî punjem jetikjetă, dar njiś sî nji faljim anuastră bunacîje. Puaće fi kî aśija ji problemu, prja mult njisăm umiluoš.

 Kum šî kît, pră avuastră ščijarje, ginđiśilji îndarîat a aźutat vrunji sî nu să deklarisaskă ka Vlahi‎?

Krijed kî gîndurlji îndarîat a adus la aja vrunji sî nu să deklarisaskă ka Vlahi šî ginđesk kî majmulc Vlahi sî deklarisăsk ka Sîrbj sî nuj fakă kî îs Rumunj.

Kît lu Vlahi nus pră vuoje gîndurlji îndarîat, dar šî kum fak kuotra luor?

 Lu aj majmulc Vlahi nu plak gîndurlji îndarîat šî în drusta luor aja spun. În  traju lor nu pućec să audzîc aja, numa jo mis ku Vlahi, trajesk ku jej šî šćiu śe înginđesk. Întră noj je lumnja lu karje je lukru sî vorbaskă tuoc sî audă, numa ac vadzut kă „tot natu kată aluj lukru“. Anuastră kotră aš definisî ka un ignorisîtu. Aša ku vakurlji am trajit, aša šî  o sî trajim, o sî luvăm aja śje je bun a o sî lupadăm śe nuje bun.

Dîpă ogojitu lu aljesurj dă nuoj savjetur lu etnicitjeturj, să ivijašće o întrabarje dar al nou Savjet vlahilor o sî fakă nuaă, majbună strategije dî minat kuontra dî gînđiśe îndarîat kum ar pornji un bun gînd fîrdă stereotipj?

Aljesu dî nou Savjet vkahilor arătat vrunjilji sfsrurj ku fajdă. Maj întînj kă vlahi îs dăuna pră întrabărilji alje maj ku fajdă. Aduojlja, mulc a ješît śe dîa legitimitjet lu Savjetu vlahilor šî un dar dî lukru pînă akuma. Sa arătat kă Vlahi încaljeg kît je fajda lu standardizacîje lu ljimba vlahilor. Akuma kind avijem ljimba în službă šî kind je ljimba vlahilor šî kultura lu nacîje o parće dî învacamînt, jiastă pućiarje sî să pjardă gînđiśilji îndarîat šî stereotipi dî Vlahi.

Dî la šađiarjalu NSV kind je adu să standardizacîja lu ljimba vlahilor

Asta skripsuarje  je fakută  în kuprinsu lu projektu „Gînđiśe îndarîat dî Vlahi  - marje šî frikuasă greotaća“