A lasat lukru ka oćitaluajka în škuala mikă „Bata Bulić“ în Petrouc la Mlaua, sa mutat ku traju în Beljigrad šî sa apukat ku lukru karje faśe dî binje în organizacîje „Cjentăr Stavă“, karje a fundarit 2013. an. Je aljiasă dî „Maj mujarje“ în 2020. an dî la śićituorji lu nuovină „Blic žena“ prîntu ajej rjezultaturj karje a fakut în avutu lu grižă šî dat vuoje lu kopij fîrdă pază lu parinc în program „Kasa dî pućiarje“. Jară aša, una je dîn Komisîje dî învacamînt în Savjetu Vlahilor. In asta zguadă am vuorbit ku ja dî ljimba vlahilor, skrisu, învacamîntu lu kopij pră ljimba vlahilor, kultura vlahilor lu aj dîn asta nacîje în Sîrbije.

Dî śe je în asta vriamje ku fajdă sî puată Vlahi să vuorbaskă šî să skrije pra ljimba mumi?

Ku asta skris puot să vuorbaskă, să skrije aluor vuorbe dîn lumnje, ku vakurj pazîće šî dî la unji la alcî trekuće poviješć, ađeturj šî sî fakă lukru karje o să uđaskă dî brînjilji karjă o să vină, šî aja je în istorije un momijent ku marje vredujală dî anuastră nacîje. Aja śe pînă akuma să trekut numa ku vuorba, sa perdut, premenjit, kîtăševa dopus, akuma puaće să fije skris dî veśije. Skrisu nji dîa  šî o nuavă pućiarje dî lukrămînt kă măjdo avijem koźa nuoj faśetuorj karje skriu kărc pre aluor ljimba mumi, ljimba vlahilor.

Kît dî istînă ljiba skrisă arată ljimba vlahilor vuorbită?

Ljimba skrisă dîtuot să ogođiašće ku vuorba, numa nja trăbujit vriamje sî nje fašăm învîac ku ja. Sluavilji în ćirilică šî latinjica să ogođesk ku alja karje avijem în ljimba sîrbaskă, karje koristujim în învacamînt šî  în službă întuată dzîva. Dopusă îs glasur, sluave karje fak trjabă dî glasur karje să aud în anuastră ljimbă, ama jialje jut să învacă. Je luvat principu dîn ljimba sîrbaskă: o sluavă - un glas.

Šćim kă Vlahi în mulće părc în Sîrbije la Rasarit nu vuorbăsk întrunfijalj? Dar ljimba vlahilor skrisă kunuašće ašća razjiturj?

Ka šî în tuată ljimba, pră tuată tăritorija se aljeg alće dijalekturj, jiastă patru în ljimba vlahilor. Jej se koristuje în un kraj, ama lji dată tuotuna vredujală darîndu. În procjesu lu învacamînt nje truđim se arătăm lu kopij kă jiastă maj mulće suarće dî vuorbă karje nus darîndu tuotuna, ama aja je maj o bogacîje lu o ljimbă. Învacînd dî ašća dijalekturj pućem să petrijaśăm uticaju lu kultură šî istorije pră o tăritorije, dar aja je, moară să priznujic, un bun fund dî mulće šî în mulće fijalur studirjiturj karje, kređem, tek o sî fije.

Tatjana Tanja Dražilović

Nisăm svjeduoś lu mulće procjesurj šî potrivjalje karje aduk pînă la perdutu lu ljimba vlahilor. Dar skrisu nji dîa garancîje kă o să uđaskă in vriamja śe vinje?

Migracîj îs o parće dî istorije în tuot momjentu. In anuostru întînplarje, ašća migrăcîj kîtăvrodată îngreonjadză pazitu lu ljimbă, ka šî kultură šî tradicîja aša kum je dî la batrînjacă. Premenjitu in vriamja dî astădz nu a okoljit niś pră anuastră lumnje, makîră dîkă Vlahi pot se mulcamaskă prîntu aja śe trajesk maj doparće în luokurj pînă la karje maj grijau să vinje în Sîrbije la Rasarit prîntu śe je pazît mulće dî la batrînjacă. Skrisu o să ušurjadză lu generacîjiji śe o să vină nu numa pazîtu lu tradicîje numa šî proîntuorsu la ja kînd guod va vrija.

Lu kopij karje la škuale invacă pră ljimba vlahilor trîabe kărc šî kărc dî lukrat. Kît je aăla jinteresantan, dar kît grijau lukru?

Lukru ku kopij niśkînd nuje urîalnjik, măj ku sama dîkă aja vojic šî dîkă je aja avuastru rašît dî tuată vijaca. Dî ajlaltă parće, aja je marje datorije, măj ku sama dî nuoj karje daškiđem njiskar nuoj drumurj karje vrodată nu a fuost šî punjem fundamjent pră karje tek o să lukrăm šî se rađikăm. Jiastă mult dî lukrat, ama să văd šî rjezultaturj ku fajdă, śe nji dîa motivacîja se mijarźem nainće ku lukru.

Kum je reakcîja lu kopiji la învacatu pră ljimba mumi šî kît lu alor parinc îs pră voje kărcilji dîn karje alor kopij învacă?

Lu kopij je aăsta predmjet dî învacăt atîtă pră voje kît alor oćitîlji îl  fak sî fije aša ku kărcîlji dîn karje sî învacă. Noj nji truđim sî faśem bunje uslovurj dî lukru pră ljimba karje je în alor okoljiš. Parincî au interesujală, numa kîtă nji ćemjem dî mulće dezinformăcij šî dî  înśerkarja sî să  baźe politika în parća lu  sistjemu dî învacamîntu etnicitjetulor, šî vro dată sî zaujtă dî procjesu dî lukrarje šî di kopiji karje îs akterji lu ala procjes. Tjimu nuostru arje cilj sî fije kvalitjetu lu învacatu ljimbi vlahilor bun šî sî fije pră voje kum  lu kopij šî lu alor parinc, ašă šî lu nastavnjiśi karje îs în aăla procjes.

Învacatu pră ljimba vlahilor nare numa dî cilj sî să pazaskă ljimba, numa šî sî  pazaskă kultură lu Vlahi în Sîrbije. Śje dî aja trîabuje sî să spună?

Multă vrijamje Vlahi a trîpjit stigmatizacîja în drustă, nu a kućedzat sî să askulće ku ljimba lor šî la jej sa katat ka la lumje nješkolajită, karje nu kată la naukă, ma la kultu šî magije. Învacatu la škuală, apukatu ku skrisu pră ljimbă, standardizacîja ljimbi, slobodzîja sî să arăće îdentitjetu šî faśijarja pră ljimba mumi arată pră Vlahi în alt fijalj dî karje, ma nađesk, lu njima nu o sî să rušînjadză šî o sî să prîndă dî aluj etnicitjet karje a avut aluj ku vakurlji înurmă.

Karća nuavă „Ljimba vlahilor ku elemjenturlji dî kultură “ je aratată în gustaru la anu al 2022. Karje îs elemjenturlji dî kultură dî karje ac înginđit kî trîabuje sî fije în asta karće dî trej razurj alje dîntînj la škuală?

Akuma îs sprimiće dî štampujală šîmej duava kărc šî trej kărc dî lukrat, ku karje o sî aźutăm la realizacîja lu învacatu pînă la razu al šasîlja. În tuaće îs pusă fundamjenturlji dî învacatu ljimbi šî književnostu pră ljimba vlahilor, šî prînga śećitu šî skrisu sî învacă šî gramatika šî književnostu. Kărcîlji dî învacat au sadržajurj în tuaće fijalurj šî jilustrăcij, întrabărurj, primjerurj ku poštojala lu principu sî să învajcă minainće ušor, adauara maj grijau, katînd la aja kît îs kopiji dî marj.

Śje o sî să lukrje šîmej dî aja întrabarje katînd dîn perspektjiva lu Savjetu vlahilor?

Prînga kărcîlji dî învacat šî kărcîlji dî lukrat, aśija îs šî lektirurlji dîn književnostu sîrbăsk, dar šî tuată književnost karje îs tulmaśiće pră ljimba vlahilor, ka šî kărcilji în karje îs astrînsă kînćiśilji, povješćilji… Tot aja a aźutat lu standardizacîja lu ljimba vlahilor, karje je un marje paš lu Savjetu nostru. Ku standardizacîja ljimbi, dîpa apukatu ku skrisu, am dobînđit nuo kredibilitjet šî fundarje dî lukru înainće kum în învacamîntu aša šî în informisanostu šî în alće părc ku zanaćaj dî tuată ljimba šî lumnja karje kată la ja ka la ajej.

Kum veđec pozîcîja lu Vlahi mînje, pojmînje, da kum sî dzîśem dî 100 dî anj în Sîrbija?

Etnicitjetu vlahilor je o parće lu drustă šî o sî să primenjaskă ka šî drustă tuată.  Aja je tot maj jut darîndu, šî grijau sî puaće veđa śje o sî fije dî vrijamja lungă. Numa, anustră generacîje bun a înfundat šî a lukrat mult sî puată šî generăcijurlj śe vin sî lukre la învaljitu šî înginđala la bogacîja dî kultură šî jistorije lu Vlahi. Noj o sî nji truđim sî astrînźjem, sistematizujim šî sî lasăm în amanet materijalurj, karje o sî fije, ma nađesk, un fundamjent dîn karje o sî fije aflaturj pră naukă, faśijarj pră umjetnost šî književnost, dar majnainće o ljegatură sî să maj bun încaljagă šî poštojaskă tuot natu, ma dîn karje etnicitjet je.

Asta skripsuarje je fakută în kuprinsu lu projektu „Kultura lu cînut minće: Vlahi kunoskuc- legjendă karje nu trîabuje sî să zaujće“ karje relizuje întînpinjala lumnji “Južna Karpatologija”.