Najvažnije
How Good Of A Friend Are You Really?
Fakută in Krepoljin, sa školajit în Austrija šî în Italija, a škuala dă dizajn a sfršît în Milano. A trajit în măjmare oraš unđe ji kuprinsu lu muadă ama avrut să provină în sat unđe sa fakut šî să pornjaskă lukru.
Milica Bainović ji fakută 1990.an în Krepoljin, sat vlahilor în opšîna lu Žăgubica. Ka šî mulc dîn aăla kraj kînd afuost mikă sa dus în Austrija, unđe a sfršît škuala mikă šî škuala a mižlośină. Kum spunje, întuotdăuna a interjesuito muada numa a fuost întrăbarje kînd osă nađaskă školajitu în aja prjeažmă. Aša šî afuost, dizajnu dî muadă a studirjit în Milano šî aja a fuost marje fajdă dă ajej karijeră.
Măj întînj a uspit 2013.an kînd a tunat în finale “Swiss Cross Textile Award” în Milano, karje sa organizujit în sulukrarje ku IED šî ku ambasada lu Švajcarije, unđe a dobînđit premije dă pîndză. Kînd tuoc a ginđit kă osă uđaskă în Milano, în cjentăru lu muadă, mulće karjeśe sa potrivit šî ja a provenjit în sat unđe ji fakută šî a rašît să uđaskă aśi. Prîntu śe a fuost măjbună la întreśiarje dă dizajnerj ćinjerj, a premija afuost ajej revije dă muadă în Beljigrad šî dă aja 2014.an a provenjit în Sîrbije, în Krepoljin.
“Kît am sprimit revija am kunoskut bogacîja lu Omolj, mam aflat ku mujerj dîn Krepoljin karje au marje talent šî karje îs vrijanjiśe, njam astrîns šî am fakut o asocijacîje 2016.an šî njam apukat dă înpljećit. Am vrut să ajbe dă lukru anuaštre mujerj, să aźuće lu înpreonarja luokuluj, ama să vinđem aja śe faśăm în alće dîržăvj kă akolo mej bun să vinđe. Măj amînat am registrujit lukru “Vunena hand made” ku šađiarja în Krepljin, unđe avijem o sobă šî aśi je pus aja śe lukrăm. Ama nu avijem vindzarje ku pucînu, anuastru pazar ji ku multu”, spunje Bainović.
O parće dî kolekcîje (manekenka Barbara Tatalović)
Fundarită ideje lu “Vunena” ji să pazaskă ađeturilji šî tradicîja dă fakut cualjilji ku mînjilji. Măjmare lukru lji înpljećitu, karje pre vuorbilji lu Milica sa arătat măjsigurat, mej ku sama în vrijamja dă epidemije lu koronavirus. Trîabuje spus kă koristuje numa matjerjal dîn natură – lîne, moher, svilă šă alpak. Kînd am întăbato dă śe a spus nume lu asocijacîje “Vunena” ja razloźiašće:
“Numilji “Vunena” a pornjit dîla aja kă mej ku sama am vrut să lukrăm numa ku lînă dîn Sîrbije, aja a fuost amjea vuoje kind am fakut asocijacîja. Măj amînat am vadzut kă nu puot dîn lînă să dobînđesk tuort kum îm trîabuje, kă nuoj nu avijem tehnologije dă profakutu lu lînă. Kînd nam măj avut śe să fak mam apukat să kumpăr matjerjal dîn alće dîržăvj, ama am lăsat numilji “Vunena”.
Ajej ideje se fakă asocijacîje a primit ku drag înpreonarja luokuluj, a măjmare vredujală ji aźutamîntu lu aj dîn kasă. Astrîns prîngă ja un tjim dă mujerj vrijanjiś karje înpljećesk šî dî la înśeput au bună sulukrarje ku Organizacîja dă turizăm dîn opšîna lu Žăgubica.
“Am fuost la manifestacîj “Vrela Homolja” šî la “Spasovdanski susreti”, unđe am aratat anuaštre modjelurj. Întuotdăuna dî la anu al dîntînj nuoj nje aratîăm în anuostru kraj, makără dîkă njimik nu vinđem, ama vrijam să fim în anuaštre manifestacîj ši să fim o parće dă bogacîje lu kultură šî tradicîje dîn aăsta kraj lu Sîrbije”, razloźašće anuastră suvorbituarje šî dospunje kă dă alja zguađe fak śirjepj ku motivurj vlahilor dă bătrnjcă, ama aja ji numa dă promuocîje.
Dă batrnjacă, ama în muadă (manekenka Barbara Tatalović)
Ćinără dizajnerkă dî muadă idejurj dă ajej kreacîj află în okoljiš šî in bogacîja dă kultură šî tradicîje lu lumnja vlahilor. Să radzîmă dă tradicije, ama faśe ajej kunoskut lukru. În mižluok ji mujarja, ajej luok are marje vredujală în înpreonarja vlahilor.
“Măjmult mă askult ku kultura lu Vlahi ka pricnipu dîkăt ku motivilji alu Vlahi. Măjmare impresîje în minje faśe mujarja în kultura vlahilor, ka stuborju lu kultura matrijarhală. Văd šî fak figura lu mujarje, krijed kă etno motivulji nu trîabuje să trijake prîn modelurj, ma je dastul dîpa jej să să aflje mujerîlji – juo šî înpljećituorîlji. Kat sî fije în pašu ku muodă, să fije frumuos, šî sî arăće mujarja karje šćije śe vrija, dar kvalitjetu ji mîjprijeće“
Trîabuje să să spună kî Milica Bainović în 2017.an a fuost la konferencîje dî învaljitu lu saće în Sîrbijă, ku tijema lu întarjimja pră mujerj karje îs fîdă lukru în saće prîn Sîrbijă. În aăla an a kîpatat šî premije pră konkursurj “Ideja za bolje sutra“ karje a dat fondacîja Ana šî Vlade Divac, „Smart kolektiv“ šî „UniCredit banka“. Tuoc jijej nagrađesk asocijacîlji karje lukre la tijemă dă vrijamja śe vinje. Šîmej a pobeđit la înteśiarje dî dizajn „Fashion Selection“ în Beljigrad.
Dî Milica Bainović a skris mulc mediji dîpa izluožbă în London šî Milano. Niśkînd nu sa rušînat dî ajej vică vlahiloj, ma unđe guod a fuost ja a fuost maruosă ku luoku unđe je fakută, sa truđit să îl arăće lu strinj aša kum îl ja vijađe – măjfrumuos.
Flajeru dă kumparatu šî vinđjarja în strînataće
Kînd am întrabato kum la ajej kreacijurj kată în Sîrbije, dar kum în strînataće, spunje kă nu să kată tuot una. La nuoj să kată alće modelurj šî materjalurj.
“În Sîrbije măjmult se kată modelurj dî pijalje, karje juo nu fak măj mult. Ku amijalje modelurj măjbun am petrjekut în strînataće , kă tuot lukrăm în armonije ku natura. Trendu în lumnje îs materjalurlji reciklujiće šî matrejalurlji dîn natură, dar la nuoj aja înkă nu să kată-mejmult să kată să fije frumuos“, spunje Bainović .
Milica faśe modelurj šî šemurj pră karje lukră înpljećitorîlji ajej. Înpljćituorj jastă dîla 5 pînla 20. Jialje puot tuot să înpljećijaskă, dar mejmult fak la đempîrje, šube šî kaśulj.
Fokusu la înpljećit (manekenka Barbara Tatalović)
Măjćinîră ku anji dar măjbatrînă ku anji în înpljećitură, Sanela Antonov, karje trajašče în Krepoljin, lukră ku Milica, šî dă ja are numa vuorbj bunje. Sa întunjit înainće dîkăt să fakut asocijacîja „Vunena“ šî lukră amînduoa. Sanela krijađe în ajej idejurj dîla înśeput.
“Anuoastră lumnje sa mirat kum ja a venjit dîn strînataće, dî să să înśijape ku lukru în Krepoljin. Nu a kredzut kă puoće să să fakă aša śuoava la nuoj. Tuoc a înginđit kî je măjbun să lukre aăla lukru în strînataće, dar Milica a vrut să să întuoarkă în ajej sat šî akuolo su lukre, a arătat kî tuot sî puoaće dîkă vrijej. Jo întodîuna am kredzut în ajej idejurj“, îj dăa în gînd lu Sanela.
Înpljećituorja Sanela Antonov
Înpljećituorîlji dîla Milica au modelurj šî šemurj pră kare înpljećesk, dar kum Sanela dzîśe, plată au kît lukră. Sanela numa aja lukră, dar jastă šî mujerj karje au alt lukru šî ku aăsta lukru puot să ajbe šîmej o zaradă.
Kînd am întrabat pră Sanela kum je Milica ka gazda šî kum ji lukru ku ja, Sanela nji spunje:
“Lukru ku ja ji bun šî ušuor, nuje ka la ajlalće lukrurj, nuje tenzîje, lukri dar ći sîmc ka kînd iš la prijaćină la kafă. Ja je šî la lukru šî a ša tuot o mujarje. Ja are multă tolerancîje kînd să grešăašće, vrija să aźuće kîn je vrunu nuou, karje nu šćije, dîla ja puoće mult să să învijacă. Ja vojiašće kînd ji śuova nuou, îj plaśe să audă dîla înpljećituorj aluor idejurj“.
Sanela spunje kî are idejă aj ćinjerj să să apuśe ku lukru, să să iteresaskă dî lukru în mînj, kă lukru jiastă, šî ku Milica lukră la realizacîje lu aja idejă.
Asta skripsuarje dî medije je fakut în kuprinsu lu projektu „Ćinjeri kuminc – un paj dî spasît šî kijaja dî traj lu kultură šî tradicîjă lu Vlahi“ prǎ karje sufinansirjeašće Ministarstva dă kulture šî informisît prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2020.an.
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
