Šî Vlahi plaćesk porijezu lu civiljizacijă (FOTO)

Braničevo

Društvo

Šî Vlahi plaćesk porijezu lu civiljizacijă (FOTO)

Foto: Ivan Jovanović

How Good Of A Friend Are You Really?

Mošîja lu Vlahi karje je ku vakurlji astrînsă šî pastrată pînă în dzîoava dî astîdz nje spunje kă globalizacija šî kultura în astă vrijamje nînkă nu puoće să zatrjaskă pastratu lu kuljtura Vlahi.

Vlahi au „vije“ kultură, aluor ađeturj să praktikuje šî dzîoava dî astîdz, šî jialje îs  atrakcijă šî mare potrijeavjală dî mulc etnoluoź. Prîntu aja în decenijă dîpraurmă la  parća lu Rîsaritu lu Sîrbije  đijas a venjit etnoluoź šî antropoluoź dîn Japan, Izrajel, Poljskă,Ukrajină, Huolandîjă, Australjijă, Kină...dă să vadă šî să fakă  studijă dî tradicijă lu Vlahi.

Dî mošîja lu Vlahi jastă podatkurj în muzejurj šî în injstitucij, jastă šî prîn privatniś koljekcij šî în koljekcîj lu kîćeunji entuziješć. Tot aja je o reprodukcijă lu kuljtură dî mošîje lu Vlahi.

„Narodni muzej“  dîn Požarjevîac kuprinđe zonurlji lu Omolje, Zvižd, Mlauă, Stîgu, Pjek, Prîngă Morauă šî Prîngă Dunărje, în karje trajesk Vlahi în mejmult număr. Asta je un trezuor lu kultură în karje je prîstă tridzăś dî anj Danica Đokić, etnoluogu diplomirit, savjetnjiku lu muzjeu. În ajej studij dî ritualj mult a fuost în sulukrarje  ku Vlahi.

 Satu Rănovîac, Danica în vuorbă ku ajej sulukratuori

“Vlahi îs lumje ku injimă pljină, ku bunataće, întuotdîuna vrjej să aźuće. Vlahi îs mejmult  vojoš dî guošć. Juo đijas vuorbăsk kă dîn aluor kasă nu puoc să ješ njiś flamînd niś satuos. În amijeu lukru ku studij am kăpatat mulc prjećinurj karje îs Vlahi”, nji spunje ajej împresijurj Danica.

Parća dî tradicijă lu Vlahi je pastratu lu kultu aj muorc šî mulće ritualurj kare au relacijă ku Aja lumje. Nji întrabăm karje puorta aălja rutualurj šî kum la jej kată ejlalc, kare nus Vlahi.

„Vlahi în aluor kuljtură a pastrat mulc ritualj dă bătrnjaca karje îs în relacijă ku Aja lumje, njekunoskută. În aăja ritualurj îs kultu lu ej muorc šu kultu lu ej batrnj. Pastratuori lu ščijarje, tradicijă, praktikujală lu ađeturj  šî purtatuori în rutualj îs mujerîlji. În amjeu lukru  nu amavut šî studijă kum ejlalc, kare nus Vlahi, kată la aăsta fenomjen. Numa puot să spun kă mulc Sîrbj dîn parća lu Branićevă, mejmulc dă prîn saće, au, or avut ,ritualj dî aj muorc karje samînă ku ritualji Vlahiluor dî aj muorc. Jo înginđesk kă o înprionarje dă lumje să  vrijaduje aša  kum je ajej relacijă ku  muorcî ajej  šî ku aj batrînj ajej. Vlahi dau dă pomană mînkarja lu aj muorc  šî aša generacijurj proumă cîn minća la aj batrînj“, spunje ja.

 

Satu Kladuruova, ritualj „pomana“- slubadzîtu lu apă

Kît nus întrun fijalj ritualjilji Vlahiluor šî alu Sîrbj, kînd să kată la kaljendarj lu an, šî kît sa proînskinbat ritualjilji kum  vrijamja a trekut ? Pră nuj nje interesăšće šî dă śe sa înskinbat.

„ În parća lu Branićeva ritualurlji pră kaljendarj mult mej mult samînă dăkăt śe nji să înparje.  Mulće ađeturj în rutualj sa apukat să fije tuotuna prîntu traju lu lumje la un luok . Šî în ritualji Vlahiluor šî alu Sîrbj să slobuođe apa, să da dă pomană muzika,jastă kređearje în mitoluogijă dă sîntuăđirj, ritualj dă Sîmđuordz. Ašća procesurj înkă pućem să veđem în Omolje, a šî în ejlalće luokurj. Mulće ađeturj dă karje am înginđit kă îs alu Vlahi, a fuost šî la Sîrbj, numa la mulće luokurj sa perdut mejîndată. Prînga aja, jastă šî ritualj kare numa Vlahi au, ka gljija ku jarbă în kasă dă vrijamja Pašćiluj. Jastă šî un ritual kînd să faśe marje fuok – Privjeg. Sîrbi šî Vlahi  în Omolje dau dă pomană lu aj muorc, dar în ejlalće luokurj Vlahi fuoku dau dă pomană lu aj muorc a Sîrbî fak fuok dă sănataće šî dă progresîje. Aăsta ritualj în tuot luoku   să praktikuje  altfijalj, dar darîndu să praktikuje prăntu krijeđare kă  fuoku,  în śeputu lu primovară, aźută  lu suoare să dobînđaskă sîlă šă  dudăje jarna, kare je sinonîm dă murg šî njegrjacă“, nji vuorbjašće anuostră suvorbituorjă šî nji do spunje.

 

Ritualj „Privjeg“ în Laznjica

„Ritualji pră kaljendarj sa praktjikujit prîntu bun ruod în kîpm. Asîdz je traju altukum, lumja înskimbă lukru dă mulće uorj, să duśe în strinataće să lukre, šî aša să pjarđe šćijarja šî praksa lu ritualj, or să jej proînskimbă šî tuot mej kîta praktikuje.  Dă aja nuoj plaćim porijezu lu civiljizacijă. Numa, aku je bun śe  lumja mej mult înginđašće la aja kă are ajej nacijă šî aša njiskar ađeturj să pastrjadză ka eljementurlji  lu identicijet“.

Fenomenu Rusalja mulc a katat, numa, jial  njiś akumă nu să puoće încaljeźa. Pră danica Đokić am întrabat, śe afuost  aluj ruolă vro dată, śe je astîdz, šî kît   asta praksă  je în ritualj lu Vlahi pră istorijă.

“Fenomjenu Rusaljă multă lumje dîn mulće profesij  a studirîsît – duokturi, arheoloźi, etnuoloźi, tuot natu  dîn aluj aspekt. Dî minje ji mîjapruapîjă teorijă alu akademiku dr Dragoslav Antonijević, kare a skriso în karće “Ritualni trans”.  Pră aluj teorijă šî aluj studij ritualj lu Rusaljă je ritualj ku trans  în kultu lu aj muorc. Rusalje îs mujerj kare a pikat în trans šî atunś a putut să vadă šă să vuorbaskă ku   aj muorc. Kînd am fuost pră terjen în Dîlboka šî la Jeresnjică šî kînd am studirjit aăsta rutalj, kum mejînajinće afuost asta ritualj  auđit numa ginđijarja lu lumje. La kapîtu lu 21. vak, numa auđit  ritualj ku źuoku kare sa źukat în okuolu lu Rusalje-mujarje kare a pikat în trans,  šî în okuolu lu mujarje  bećagă.În Răkobara, sa pastrat ađetu în atrejilja dzîuova dî Rusalj să să đija muzika dî pomană  lu aj muorc šî tuoc dîn kasă să źuośe ka kum sa źukat în okuolu dî mujarje Rusaljă. Rusalja je unu dîn mejbatrînj ritualj prîn Balkan. Astîdz je Rusalja ritualj dîn istuorijă alu Vlahi, numa urmilji dă aja istuorije  să praktikuje akuma ka ritualj în muzikă, źuok šî în kultu lu aj muorc. Źuoku  dîn Dîlbuokă pastrijadză gîndu la Rusalje”.

 

Pomana albă                     

Jeaste dȋ la vrijmja abătrȋnă, a šȋ astădz o krjeđijarje grešȋtă dă mujerilji Vlahiluor. Mejȋndate dă jealje  să vuorbijašće urȋt ke ȋmble ku făkărurj. Am ȋntrebato  śe dzȋśe nauka dă aăašća krjeđijarje grešȋće, a śe mujerilji dȋn etnicitjetu vlahiluor dȋn Branićeva, Danica nje razložȋašće kă nauka kate la fakaturj  ka la un raspuns lu kulture la traju lu uom. Fakaturilji ȋs prȋn tuate lumnja, să kad la tuoc.

''Nuje lumnje karje ȋn aluor tradicijă nu avut makeră kȋta legărură ku făkăturj. Ȋn altfijalj je numa kum să lukră.Tuaće krjeđijarilji  grešȋće ȋs ku šćijetă. Kuontra dă jej trabuje să nje mȋnăm ku ȋstȋna šȋ ku argumjenturj. Mujerilji dȋn etnicitjetu vlahiluor să mȋnă kuontra dă aăašća predrasuđe aretȋnd aluor kulture , šȋ bogacija śe au, fakȋnd sluage ȋn aluor femeljije, društvă šȋ aluor identitjet. Astrȋnsă ȋn mulće ȋnpreonarje, mujerilji arată aluor kultură šȋ tradicȋje prȋn tuată Sȋrbija šȋ ȋn region. Aja tradicȋje je ku bogăcȋje, frumuasă, dȋn veśije, pornjind dȋ la muzikă, źuokurj,  kȋnćiśe, puortu, mȋnkarje,pȋnă la ađeturj, puovješć šȋ kređijarje. Jealje ȋs aăala karje duk šȋ arate aluor kulture. Ku minće, ku energije, šćiu aluor vredujale, ku inteligencȋje, mujerilji se borjesk kuontra de krjeđijarje grešȋtă ku istȋna šȋ ku argumjenturj'', spunje ja.

 Danica dăškiđe izluožba ku stvarurilji dă bătrȋnjace lu Inpreonarja mujeriluor ''Starčevljanke''dȋn Srarćeva

Vlahi ȋs pravoslavc. Nje interjesuje dar je tradicȋja vlahiluor ȋngreonate ku sujevjerj šȋ unđe să vijađe?

''Ginđesk kă tradicȋja vlahiluor nuje niśkȋt mejmult ȋngreonate ku sujevjerj dȋkȋt la ajlalte lumnje. Sujevjerja je măjmikă unđe je društba mej ȋnveljite, ȋnvăcămȋntu mejmarje šȋ ku marje sluobuadă.  Jeastă šȋ astădz kređiarje kare auđit dȋn vrijama bătrȋne, kare nare fašiarje la anuostru traj, ama tuoc o cȋnjem minće''.

Ȋn satu Turija, ȋn opšȋna lu Kućiva, ȋn kare trejašće mare număr dă Vlahi, dȋn 2010. an služba lukre puopa SPC eparhija lu Branićevo, Nikola Soldatović, kare je dȋn etnicitjetu Vlahiluor. Vorbind nje spunje śe ginđašče de Vlahi šȋ aluor kređiarje.

''Prȋntu aja ke mis šȋ juo Vlah, a prȋngă aja šȋ puope, mej ku sama śe mis paruoh ȋn paruohije kare je ȋntrjagă vlasaskă, nuje važno  kare kum să deklarisȋašće, puot se mă složăsk ku amijej koljege kă Vlahi, nu samo ȋn aăesta kraj numa dȋn tuot regijonu šȋ aja dȋn eparhiji lu Branićeva, Timuok, o parće dȋ la Krušăvac šȋ Šumadijă, mult ȋs dumnjedzȋjoš, ama pucȋn se cȋn dă besȋarikă. Aja ne spunje kă uoaminji krijed ȋn Dumnjedzău, să ruage, fak praznjiku, să cȋn dă aluor ađeturj, ama nau ȋnvecămȋnt dă besȋarikă, nus ȋnvăcac să să dukă la besȋarikă, nu trejesk traju lu liturgije aša kum besȋarika ašćaptă dȋ la jej'', nje spunje aăsta puope.

 

Nikola Soldatović

Dăspră śije aša să faśă kătră besȋarikă, ginđašće , jeastă mej mulće fakturj.

''Mejnainće je vrijamja de komunizȋm, ama juo ginđesk kă mej mare šćietă sa fekut kă saćilji unđe atrejit Vlahi kă  fuost zujtaće šȋ nu sa ȋnvăljit, afost la aduojlja luok prȋntre saćilji unđe atrăjit Sȋrbi. Šćim kă škuoaljilji šȋ besȋariśilji măjnainće sa făkut ȋn luokurj  unđe atrăjit Sȋrbi dă aja šȋ astădz mult măj mulće saće unđe trejesk Vlahi ȋs fȋrdă besȋariš. Un puopă je prȋstă mejmulće saće, a dămult nu avut niś ku śe să drumeje šȋ  nuaźuns dărȋndu ke Vlahi mejmult atrăjit la munće. Dă aja afuost grijau să să fake evangelizacȋja, a unđe nu afuost traj dȋ ljiturgije uoaminji a fekut aša śe sa pojivit mujerj kare aluvat lukru lu puopă šă prȋn ritualurj apetrekut muorci pră aja lumnje. Šȋ dzȋ dă astădz jeaste luokurj unđe aša să ingruapă muorcȋ prȋntu aja kă ȋs dăparće dă besȋarikă, ama šȋ nuoj puopi njisăm kȋta dăvine kă puaće ke nu njam sprimit kȋt trabuje šȋ nu njam kinujit să ogođim asta lukrarje. Să vjađe ke dȋn 1980.an apornjit să să fakă besȋariš prin saćilji vlahilor, mejmult aźutat anuastre lumnje kare lukre prȋn alće dȋržăvj, a măj amȋnat sa pukat să ažuće šȋ opšȋnjilji''.

 

Besȋarika lu Svȋnci apostuolji Petar šȋ Pavle ȋn Turija

Nu avut ,spunje, niśo ȋnđemnală dȋla institucȋj să sfakă služba pre vuorba vlahilor.

''Sa fekut o potrijebă kă lumnja akătăt să audă śuoava dăn službă pră ljimba mumi, pră ljimba vlaha. Nuje ke nu să ȋnceljijaźe kȋn služȋm služba sȋrbijašće kă je măj ȋnceljis dȋkȋt vurba abătrȋnă alu slovenj kare ȋnkă o koristujim, numa lumnja are vuoje să audă rugămȋntu pre ljimba aluor šȋ să să ruaźe pre ljimba vlaha. Prȋntu aja ke SPC să kađe lu tuoc šȋ nuje numa lu o lumnje, ȋn novembar 2010.an am fuost la anuostru episkop, vlădika lu branićeva Ignjatije, jam spus kum je rȋndu, šȋ am kătat să nje ferjaske.Vladika ma dat ferjală  šȋ ma povăstujit ke jeal 25 dă anj, kȋt je ȋn kapu lu eparhijă lu branićeva, akătat puope dȋn etnicitjetu vlahilor să să apuśe ku služitu  šȋ ku o parće de  rugămȋnt pre vuorba  vlaha ku un cilj să fije evangelizacȋja bune šȋ prȋstă multă lumnje šȋ să să arȋaće karakteru lu vaseljenj ke besȋarika je alu tuoc''.

 Patrijarhu lu srbije Irinej šȋ vladika Ignjatije ku părćinarji lu Savjetu Vlahiluor dȋn Sȋrbije (6.02.2018. Radiša Dragojević predsjednjik lu Savjetu Vlahiluor, dr Siniša Čelojević părćinarj lu Odbuoru dî realizacîje SV šȋ Dragan Andrejević predsjednjiku lu Odbuor dă intrebarja lu vjeră SV)

 Lam ȋntrebat dar ji kunoskut kă Savjetu Vlahiluor a pornjit să ȋnpuarće služba lu dumnjedzău pre vuorba vlaha ȋn aăalja besȋariś unđe trăjašće lumnja dȋn etnicitjetu vlahilor šȋ aăesta procȋes aźuns pȋne la Sinuodu lu SPC, spunje kă ji kunoskut kă ȋn februar 2018.an aźuns pȋne la o ȋntȋnjală dă istorije ȋntre presjednjiku lu Savjetu Vlahiluor šȋ parćinarji lu Sinuod ȋn Patrijaršije kȋnd sa šećit rugămȋntu Tajka nuostru pre vuorba vlaha.

''Vladika Ignjatije dȋnluok nja informisȋt de aja šȋ ma kjemat nainća lu Sȋmpjetru kȋn ma spus kă predsjednjiku lu Savjetu Vlahiluor a kătat ferjală să să tulmăśaskă o parće dă služba lu Dumnjedzău pră vuorba karje Vlahi ȋncăljeg. Vladika avrut ama adzȋs kă moară să să poštojaskă kontekstu lu liturgije. Ama tulmaśitu moară se fije šȋ ȋn filozofije šȋ ȋn teologije ȋn struke tulmaśit, pră minje ma ȋntrebat dă sulukrarje šȋ juo am spus kă vrijeu. A dzȋs kă osă mă kijame dȋn Savjetu Vlahiluor, ama aja nu afuost, predsjednjiku aldakuma, Novica Janošević, ma kămat odată dăspră aja ȋntrăbarje, ama pănă astădz auđit aša. Iristuosu nu faśe răznjale ȋn lumnje šȋ aja tuot avjem ȋn karća svȋncȋ. Tuoc njisăm nuoj unu lu Iristuosu Isusu, šȋ nuje niśo sminćală să nje apukăm ku služȋtu pre ljimba vlahilor'', spunje anuostru suvorbituorj.

 

Besȋarika lu lumnje – ađetu vlahilor

Asta skripsuarje dî medije je fakut în kuprinsu lu projektu „Saćilji lu Vlahi – dîla radzîmuš  pînă la arsură lu tradicijă“, prǎ karje sufinansirjeašće, prîstă  întîpinjala „Koreni“, Ministarstva dă  kultură šî informacij  prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2019.an.

Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.    

0 komentar(a)

Vaš komentar

Vaša email adresa neće biti objavljena. Obavezna polja su osnačena *

To Top