“Vlahi îs lumje ku injimă pljină, ku bunataće, întuotdîuna vrjej să aźuće. Vlahi îs mejmult  vojoš dî guošć. Juo đijas vuorbăsk kă dîn aluor kasă nu puoc să ješ njiś flamînd niś satuos. În amijeu lukru ku studij am kăpatat mulc prjećinurj karje îs Vlahi”, nji spunje ajej împresijurj Danica.

„Vlahi în aluor kuljtură a pastrat mulc ritualj dă bătrnjaca karje îs în relacijă ku Aja lumje, njekunoskută. În aăja ritualurj îs kultu lu ej muorc šu kultu lu ej batrnj. Pastratuori lu ščijarje, tradicijă, praktikujală lu ađeturj  šî purtatuori în rutualj îs mujerîlji. În amjeu lukru  nu amavut šî studijă kum ejlalc, kare nus Vlahi, kată la aăsta fenomjen. Numa puot să spun kă mulc Sîrbj dîn parća lu Branićevă, mejmulc dă prîn saće, au, or avut ,ritualj dî aj muorc karje samînă ku ritualji Vlahiluor dî aj muorc. Jo înginđesk kă o înprionarje dă lumje să  vrijaduje aša  kum je ajej relacijă ku  muorcî ajej  šî ku aj batrînj ajej. Vlahi dau dă pomană mînkarja lu aj muorc  šî aša generacijurj proumă cîn minća la aj batrînj“, spunje ja.

„ În parća lu Branićeva ritualurlji pră kaljendarj mult mej mult samînă dăkăt śe nji să înparje.  Mulće ađeturj în rutualj sa apukat să fije tuotuna prîntu traju lu lumje la un luok . Šî în ritualji Vlahiluor šî alu Sîrbj să slobuođe apa, să da dă pomană muzika,jastă kređearje în mitoluogijă dă sîntuăđirj, ritualj dă Sîmđuordz. Ašća procesurj înkă pućem să veđem în Omolje, a šî în ejlalće luokurj. Mulće ađeturj dă karje am înginđit kă îs alu Vlahi, a fuost šî la Sîrbj, numa la mulće luokurj sa perdut mejîndată. Prînga aja, jastă šî ritualj kare numa Vlahi au, ka gljija ku jarbă în kasă dă vrijamja Pašćiluj. Jastă šî un ritual kînd să faśe marje fuok – Privjeg. Sîrbi šî Vlahi  în Omolje dau dă pomană lu aj muorc, dar în ejlalće luokurj Vlahi fuoku dau dă pomană lu aj muorc a Sîrbî fak fuok dă sănataće šî dă progresîje. Aăsta ritualj în tuot luoku   să praktikuje  altfijalj, dar darîndu să praktikuje prăntu krijeđare kă  fuoku,  în śeputu lu primovară, aźută  lu suoare să dobînđaskă sîlă šă  dudăje jarna, kare je sinonîm dă murg šî njegrjacă“, nji vuorbjašće anuostră suvorbituorjă šî nji do spunje.

„Ritualji pră kaljendarj sa praktjikujit prîntu bun ruod în kîpm. Asîdz je traju altukum, lumja înskimbă lukru dă mulće uorj, să duśe în strinataće să lukre, šî aša să pjarđe šćijarja šî praksa lu ritualj, or să jej proînskimbă šî tuot mej kîta praktikuje.  Dă aja nuoj plaćim porijezu lu civiljizacijă. Numa, aku je bun śe  lumja mej mult înginđašće la aja kă are ajej nacijă šî aša njiskar ađeturj să pastrjadză ka eljementurlji  lu identicijet“.

“Fenomjenu Rusaljă multă lumje dîn mulće profesij  a studirîsît – duokturi, arheoloźi, etnuoloźi, tuot natu  dîn aluj aspekt. Dî minje ji mîjapruapîjă teorijă alu akademiku dr Dragoslav Antonijević, kare a skriso în karće “Ritualni trans”.  Pră aluj teorijă šî aluj studij ritualj lu Rusaljă je ritualj ku trans  în kultu lu aj muorc. Rusalje îs mujerj kare a pikat în trans šî atunś a putut să vadă šă să vuorbaskă ku   aj muorc. Kînd am fuost pră terjen în Dîlboka šî la Jeresnjică šî kînd am studirjit aăsta rutalj, kum mejînajinće afuost asta ritualj  auđit numa ginđijarja lu lumje. La kapîtu lu 21. vak, numa auđit  ritualj ku źuoku kare sa źukat în okuolu lu Rusalje-mujarje kare a pikat în trans,  šî în okuolu lu mujarje  bećagă.În Răkobara, sa pastrat ađetu în atrejilja dzîuova dî Rusalj să să đija muzika dî pomană  lu aj muorc šî tuoc dîn kasă să źuośe ka kum sa źukat în okuolu dî mujarje Rusaljă. Rusalja je unu dîn mejbatrînj ritualj prîn Balkan. Astîdz je Rusalja ritualj dîn istuorijă alu Vlahi, numa urmilji dă aja istuorije  să praktikuje akuma ka ritualj în muzikă, źuok šî în kultu lu aj muorc. Źuoku  dîn Dîlbuokă pastrijadză gîndu la Rusalje”.

''Ginđesk kă tradicȋja vlahiluor nuje niśkȋt mejmult ȋngreonate ku sujevjerj dȋkȋt la ajlalte lumnje. Sujevjerja je măjmikă unđe je društba mej ȋnveljite, ȋnvăcămȋntu mejmarje šȋ ku marje sluobuadă.  Jeastă šȋ astădz kređiarje kare auđit dȋn vrijama bătrȋne, kare nare fašiarje la anuostru traj, ama tuoc o cȋnjem minće''.

''Prȋntu aja ke mis šȋ juo Vlah, a prȋngă aja šȋ puope, mej ku sama śe mis paruoh ȋn paruohije kare je ȋntrjagă vlasaskă, nuje važno  kare kum să deklarisȋašće, puot se mă složăsk ku amijej koljege kă Vlahi, nu samo ȋn aăesta kraj numa dȋn tuot regijonu šȋ aja dȋn eparhiji lu Branićeva, Timuok, o parće dȋ la Krušăvac šȋ Šumadijă, mult ȋs dumnjedzȋjoš, ama pucȋn se cȋn dă besȋarikă. Aja ne spunje kă uoaminji krijed ȋn Dumnjedzău, să ruage, fak praznjiku, să cȋn dă aluor ađeturj, ama nau ȋnvecămȋnt dă besȋarikă, nus ȋnvăcac să să dukă la besȋarikă, nu trejesk traju lu liturgije aša kum besȋarika ašćaptă dȋ la jej'', nje spunje aăsta puope.

''Mejnainće je vrijamja de komunizȋm, ama juo ginđesk kă mej mare šćietă sa fekut kă saćilji unđe atrejit Vlahi kă  fuost zujtaće šȋ nu sa ȋnvăljit, afost la aduojlja luok prȋntre saćilji unđe atrăjit Sȋrbi. Šćim kă škuoaljilji šȋ besȋariśilji măjnainće sa făkut ȋn luokurj  unđe atrăjit Sȋrbi dă aja šȋ astădz mult măj mulće saće unđe trejesk Vlahi ȋs fȋrdă besȋariš. Un puopă je prȋstă mejmulće saće, a dămult nu avut niś ku śe să drumeje šȋ  nuaźuns dărȋndu ke Vlahi mejmult atrăjit la munće. Dă aja afuost grijau să să fake evangelizacȋja, a unđe nu afuost traj dȋ ljiturgije uoaminji a fekut aša śe sa pojivit mujerj kare aluvat lukru lu puopă šă prȋn ritualurj apetrekut muorci pră aja lumnje. Šȋ dzȋ dă astădz jeaste luokurj unđe aša să ingruapă muorcȋ prȋntu aja kă ȋs dăparće dă besȋarikă, ama šȋ nuoj puopi njisăm kȋta dăvine kă puaće ke nu njam sprimit kȋt trabuje šȋ nu njam kinujit să ogođim asta lukrarje. Să vjađe ke dȋn 1980.an apornjit să să fakă besȋariš prin saćilji vlahilor, mejmult aźutat anuastre lumnje kare lukre prȋn alće dȋržăvj, a măj amȋnat sa pukat să ažuće šȋ opšȋnjilji''.

''Vladika Ignjatije dȋnluok nja informisȋt de aja šȋ ma kjemat nainća lu Sȋmpjetru kȋn ma spus kă predsjednjiku lu Savjetu Vlahiluor a kătat ferjală să să tulmăśaskă o parće dă služba lu Dumnjedzău pră vuorba karje Vlahi ȋncăljeg. Vladika avrut ama adzȋs kă moară să să poštojaskă kontekstu lu liturgije. Ama tulmaśitu moară se fije šȋ ȋn filozofije šȋ ȋn teologije ȋn struke tulmaśit, pră minje ma ȋntrebat dă sulukrarje šȋ juo am spus kă vrijeu. A dzȋs kă osă mă kijame dȋn Savjetu Vlahiluor, ama aja nu afuost, predsjednjiku aldakuma, Novica Janošević, ma kămat odată dăspră aja ȋntrăbarje, ama pănă astădz auđit aša. Iristuosu nu faśe răznjale ȋn lumnje šȋ aja tuot avjem ȋn karća svȋncȋ. Tuoc njisăm nuoj unu lu Iristuosu Isusu, šȋ nuje niśo sminćală să nje apukăm ku služȋtu pre ljimba vlahilor'', spunje anuostru suvorbituorj.